Comisia specială pentru Legile Justiției reia luni dezbaterile pe statutul judecătorilor și procurorilor

Săptămâna trecută comisia a votat o serie de articole din statutul judecătorilor și procurorilor, printre care și cel care prevede că șeful statului nu poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

"Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM — Secția pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1", este una dintre modificările făcute de comisie, potrivit Agerpres.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia "sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului", prevede un alt text adoptat de parlamentari, informează Agerpres.

Membrii comisiei speciale au mai decis, tot săptămâna trecută, că președintele României nu mai poate refuza numirea judecătorilor și procurorilor.