CIRC IEFTIN. Ceartă ca la uşa cortului între prefectul Cherecheş şi Tişe pe problema Pata Rât. Microfoane tăiate, jigniri, ironii şi acuzaţii – VIDEO

Alin Tişe a convocat pentru a treia oară Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) în problema alunecărilor de gunoi de la Pata Rât. A treia oară a fost cu noroc pentru membrii CJSU care au fost onoraţi de prezenţa lui Tişe. Acesta a cerut declararea stării de alertă la Pata Rât fără succes, însă, prefectul Cherecheş demontându-i fiecare argument. De aici până la acuzaţii nu a fost decât un singur pas. Sătul de “crizele” lui Tişe, Cherecheş i-a tăiat acestuia inclusive microfonul.

La finalul unei şedinţe care a durat aproape trei ore şi în care cei doi şefi de instituţii au discutat în contradictoriu, membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj au votat amânarea luării unei decizii până la momentul în care reprezentanţii CJ Cluj vor aduce documentele necesare prin care să justifice necesitatea decretării stării de alertă.

"Este o problemă gravă pentru judeţ. La începutul lunii septembrie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a dat o decizie în ceea ce priveşte rampa de la Pata Rât, rampă care în momentul de faţă este închisă. Urmare a evenimentelor din vară, levigatul şi alunecări de deşeuri, au determinat o oprire a lucrărilor, altfel această rampă ar fi fost închisă. Noi astăzi venim în faţa dumneavoastră cu a treia solicitare de a declarat stare de urgenţă la Pata Rât. Există un pericol real ca aceste alunecări de teren să afecteze centura Clujului. Problema de acolo tinde să devină o problemă gravă. Nu solicităm bani de la Guvern dacă noi intrăm într-o stare de alertăm, Guvernul poate sta liniştit, nu acesta e scopul, CJ Cluj are resursele financiare să gestioneze această problemă. Scopul pentru care noi cerem această stare este punerea de îndată în aplicare a măsurilor, care altfel ar necesita o perioadă de 2,3, 6 luni de implementare", a susţinut Tişe.

El a enumerat cauzele care vor duce la întârzierea implementării soluţiilor pentru Pata Rât.

"Staţia de osmoză inversă care să filtreze levigatul în momentul de faţă nu are unde să fie poziţionată pe teren pentru că toate terenurile din jurul lacului de levigat nu sunt ale Consiliului Judeţean. Situaţia de urgenţă mi-ar permite să intru peste un teren privat, să montez staţia de levigat. S-a stabilit să expertizăm proiectul tehnic. Suntem la a treia licitaţie şi nu s-a prezentat nimeni. Nu putem să respectăm termenele date. În oferta făcută pentru staţia de osmoză inversă, cel mai scurt termen de livrare este de 30 de zile. nu mai spun că nu există curent, va trebui să aprobăm un generator, să vedem de unde avem sursa de curent, avizele de la Electrica, autorizaţiile la fel. Suntem într-o situaţie în care nu vom putea implementat ce s-a decis aici. Starea de alertă ne-ar permite să obţinem mai repede aceste avize, să putem pune staţia de osmoză. Nu sunt nevoit să fac aceste proceduri. Decizia noastră va rămâne inaplicabilă. Scopul meu nu e de frauda licitaţia sau să cerem bani de la Guvern şi realmente de a fi realişti, nu se pot implementa măsurile în termenele stabilite. Cer această stare de alertă alunecarea, prăbuşirea din corpul depozitului a unei treimi din acesta, asta spune studiul geo pe care îl avem, poluarea apei pârâului Zăpodie, punerea în pericol a centurii. În adâncimea depozitului avem apă care ajută alunecarea de teren, există riscul ca viteza de deplasare să crească. Am intrat în panică şi am considerat că trebuie spuse aceste lucruri. Un alt motiv este poluarea. Trebuie să mutăm o cantitate de gunoi pentru a elimina presiunea. O cantitate din vârful dealului trebuie mutată lângă rampă pentru ca presiunea pe straturile de gunoi să nu fie atât de mare. Aceste incendii ne creează mari probleme. În momentul în care pompierii folosesc apă, apa merge în toate direcţiile, inclusiv pe acest depozit. Se amestecă cu levigatul, creşte cantitatea de levigat. Vom închiria o staţie de tratare a levigatului, o închiriem pe o perioadă de minim 11 luni pentru că este foarte scumpă s-o cumpărăm. Nu dorim prin această stare să panicăm populaţia, să eludăm procedurile în materie de achiziţii,ci dorim să luăm de îndată aceste măsuri, în regim de urgenţă în vederea limitării şi a stopării efectelor acelor alunecări. Starea de urgenţă e deja constatată. În plus, noi solicităm această stare. Noi în momentul în care vom avea staţia nu o vom putea amplasa până nu identificăm proprietarul, trebuie să îl convingem să ne închirieze terenul sau să îl expropriem. Vă daţi seama ce înseamnă asta. 6 luni. Dacă decidem să mutăm o cantitate de deşeuri şi să o punem lângă, trebuie identificat proprietarul, să cumpărăm terenul şi aşa mai departe. Trebuie să conştientizăm cu toţii că e o chestiune extrem de importantă", a mai spus Tişe.

Prefectul Aurel Cherecheş a intervenit şi a demontat toate argumentele lui Tişe.

Cherecheş: Citesc din solicitarea Consiliului Judeţean. Creşterea cantităţii de levigat după folosirea unei cantităţi masive de apă care poate pune în pericol viaţa oamenilor. Domnule preşedinte, ce cantităţi de apă s-a folosit la ultimul incendiu?

Tişe: Mă întrebaţi pe mine?

Cherecheş: Păi încă nu avem cifrele oficiale.  Ce cantitate masivă s-a folosit?

Tişe: Am rugămintea să nu mă luaţi la întrebări. Nu suntem la şcoală. Nu sunt aici să mă luaţi la întrebări. Dacă dumneavoastră nu conştientizaţi gravitatea faptei, e problema dumneavoastă. Nu facem analiză pe text. Am rugămintea să vă menţineţi în limitele legale şi să vă abţineţi de a-mi adresa întrebări personale. Eu reprezint instituţia Consiliului Judeţean.

Cherecheş: O să vă rog să rămâneţi în sfera normalului. Dar ca să lămurim chestiunea aceasta, cifra avansată din cantitatea imensă de apă care pune în pericol alunecarea de la Pata Rât este undeva în jurul valorii de 200 de metri cubi, în condiţiile în care scurgerile măsurate în urmă cu o săptămână au fost în medie de 230 metri cubi/zi de levigat. Spuneţi că există risc iminent de alte alunecări de deşeuri sau de teren. În sensul acesta ne aduceţi şi nouă nişte analize? Mai departe. Deşeurile care pun în pericol pentru centura ocolitoare. Aş putea avea aici un comentariu răutăcios

Expertiza realizată după incendiul de la Pata Rât indică creşterea cantităţii de amoniac care pot pune în pericol sănătatea populaţiei. Este vorba de proba prelevată în urma incendiului de la Pata Rât şi dumneavoastră îmi ziceţi că asta afectează alunecarea de teren şi de gunoi de la Pata Rât? Fumul afectează? Glumiţi? Identificarea proprietarilor terenurilor. Aţi făcut demersuri? Nu durează 6 luni. Veniţi la noi că vă ajutăm. În legătură cu soluţia tehnică aleasă de dumneavoastră în urma hotărârii date acum o lună. Staţie de osmoză inversă. Cantităţile care pot fi procesate prin osmoză inversă sunt extrem de mici motiv pentru care nu există foarte multe firme care le produc sau le închiriază. La discuţiile informale pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu vicepreşedintele, cu managerul de proiect, Mariana Raţiu, li s-au spus mai multe variante care pot fi luate în considerare. În ceea ce priveşte avizele, nu aţi trimis documentele solicitate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului. În ceea ce priveşte lipsa curentului, eu le-am ridicat problema aceasta atât vicepreşedintelui cât şi Marianei Raţiu şi tot eu le-am indicat şi soluţia. S-au depus documentaţii oficiale către Electrica? Am avut discuţii cu ei şi ne-au asigurat de toată deschiderea că în maxim în 2 săptămâni se va instala curent în zonă. Spuneaţi că nu aveţi unde pune staţia. Vicepreşedintele CJ şi managerul de proiect spuneau că nu este nicio problemă să o amplaseze pe terenul Consiliului Judeţean. S-a schimbat situaţia de fapt în câteva săptămâni? Vi s-a zis să vă gândiţi şi la măsuri complementare. Acum o lună aveam 6.000 de metri cubi, acum a mai crescut. Avem o scurgere constată de 230 metri cubi de levigat pe zi, iar staţia de osmoză are o capcacitatea maximă de 160 metri cubi. Deci nu rezolvă nici problema debitului care se scurge constant, dar să rezolve problema celor 6.000 de metri cubi. Asta este un motiv în plus să vă gândiţi la alte măsuri. În ceea ce priveşte data implementării şi punerii în funcţiune a staţiei de levigat, din partea dumneavoastră s-a luat angajamentul că pe data de 12 octombrie va fi pusă în funcţiune. Acum spuneţi că mai aveţi nevoie de 30 de zile. În condiţiile date, din punctul nostru de vedere, lucrurile se pot rezolva relativ uşor, dar cu multă implicare din partea Consiliului Judeţean.Considerăm că se pot depăşi foarte multe etape foarte rapid fără declararea stării de alertă. Spuneţi unde v-aţi împotmolit. Electrica nu este nici cea mai mică problemă, fumul de la rampa vecină cu siguranţă nu vă încurcă. Erau nişte măsuri care trebuiau luate şi se puteau face şi se vor face, obligatoriu. Nu putem să ne jucăm cu o chestiune care tărăgănează de atâţia amar de ani.

Tişe: Acuma realizez că dumneavoastră nu cunoaşteţi proiectul. Proiectul acesta SMID a fost impus de Ministerul Mediului, consultanţii, proiectanţii, toţi cei care au lucrat la acest proiect au fost agreaţi de Ministerul Mediului. Ca să ştiţi şi dumneavoastră. Am venit aici ca să facem o demonstraţie de politică? Lăsaţi-mă să vorbesc. Acest proiect SMID a fost aprobat pentru toate judeţele din România. Ministerul Mediului a angajat consultanţii, a făcut proiectarea tehnică, a făcut expertize. Şi a oferit judeţelor la cheie toate aceste documente. De aia sunt toate greşite în toată ţara. Toate au fost greşite de la început. Nu mergem la Braşov, nu merge la Bistriţa. Consiliul Judeţean a primit acest proiect. Nu este responsabilitatea judeţului. Nu el a gestionat SMID-ul. Vreţi să dezbatem ce firmă din Cluj a lucrat la Centrul de Deşeuri? Cum s-a furat dealul? Vorbiţi pe lângă subiect. Acum realizez că nu ştiţi subiectul. Nu cunoaşteţi proiectul.

Cherecheş: Astea le explicaţi în conferinţe de presă. Nu aici. V-am tăiat microfonul. Nu fă faceţi treaba. Atunci când faceţi documentele, faceţi în ordinea firească a lucrurilor.

Tişe: Nu aţi vrea să aflaţi cine a furat dealul? Consiliul Judeţean e mai blocat ca acum 4 ani când am plecat. Dumneavoastră uitaţi un lucru. Eu nu am unde monta staţia de osmoză. Terenul e proprietate privată. Nu pot obliga un om să îmi vândă terenul. Pe mine mă interesează că vine gunoiul la vale. Apa va duce gunoiul înspre centură. Dacă consideraţi că vine, să fiţi sănătos. Dacă într-o lună staţia de osmoză o aduc, atunci o aduc, dacă nu identificăm terenul nu o punem niciunde.

Cherecheş: V-a impus cineva staţia de osmoză?

Tişe: Eu consider că e doar dorinţa de a sabota. Nu înţeleg unde este problema. E stare de situaţie de urgenţă. Nu înţelegeţi gravitatea faptelor? Sunteţi pe lângă subiect. Problema nu o puteţi înţelege în 2-3 zile. trebuie să staţi să o analizaţi. E complexă problema cu groapa de gunoi de la Pata Rât. Eu am lucrat mult cu ea.

Cherecheş: Dacă sunteţi aşa cunoscător, de ce nu sunteţi în stare să generaţi documente elocvente? Problema dumneavoastră este că staţi şi nu lucraţi nimic. Toate instituţiile vă stau la dispoziţie cu celeritate. Nu faceţi nimic. Staţi şi vorbiţi şi nu faceţi nimic şi vreţi starea de alertă? Eu zic că se poate rezolva şi fără stare de alertă.

Tişe: Şi eu zic că nu se poate.

Cherecheş: Nu votăm hotărâri pe vorbe. E o minciună tot ce spuneţi.

Tişe: Mergem pe procedurile standard, dar să nu avem discuţii peste două săptămâni de ce creşte levigatul.

Cei doi au avut o discuţie în timpul şedinţei Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi asupra felului în care ar trebui redactat textul hotărârii care era supusă la vot, Alin Tişe cerând în mod expres să i se spună dacă membrii admit sau resping decretarea stării de alertă.

Prefectul a încercat de patru ori să supună la vot hotărârea, însă de fiecare dată membrii Comitetului au făcut anumite remarci. Majoritatea acestora se refereau la faptul că membrii CJSU nu cunosc în detaliu situaţia, astfel încât să poată lua o decizie.