Actualitate
Istoria saşilor din Transilvania la ceas de poveste şi de sărbătoare
Poveştile, obiceiurile şi istoria saşilor transilvăneni au prins din nou viaţă, vineri, în curtea interioară a Muzeului Brukenthal, odată cu lansarea a două cărţi care au avut ca subiect saşii din Transilvania.
Cărţile aparţin fostei noastre colege Ruxandra Hurezean şi sunt rezultatul unei muncii riguroase, autentice şi menită să aducă în prezent tradiţia acestei etnii.
Volumele se intitulează „Criţ. Istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi” şi „Povestea saşilor din Transilvania. Spusă chiar de ei”, care sunt traduse şi în limba germană.
La eveniment au participat jurnalista Ruxandra Hurezean, scriitoarea celor două cărţi, alături de Catrinel Pleşu şi Beatrice Ungar, care au realizat traducerea celor două cărţi, Andrei Pleşu, Michael Schmidt, preşedintele fundaţiei cu acelaşi nume şi Sofia Folberth din satul Criţ. Totodată, printre participanţi s‑au aflat primarul Sibiului, Astrid Fodor, Martin Botesch, preşedinte FDGR Transilvania, Jurgen Porr, preşedintele FDGR, publicistul Emil Hurezeanu, Ioan Bondrea, rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal, oameni de cultură şi etnici germani prezenţi la Întâlnirea Saşilor, ce a avut loc în weekend‑ul trecut.
„Vă mulţumesc că sunteti alături de noi. Am plecat de la curiozitatea de a afla poveştile acestor oameni, ce anume i‑au făcut să rămână, când toţi ceilalţi au plecat în Germania. Dincolo de patrimoniu cultural am încercat să aflu cum supraveiţuiesc. În miezul fiecărei poveşti de viaţă veţi descoperi şi istoria saşilor, una trăită pe viu“, a spus Ruxandra Hurezean.
Volumul „Povestea saşilor din Transilvania. Spusă chiar de ei” include 12 poveşti de viaţă ale unora dintre saşii care au rămas sau s‑au întors în România post‑comunistă. Poveştile sunt „spuse chiar de ei”, deoarece sunt reportaje realizate cu mijloace jurnalistice pe parcursul câtorva ani, începând din 2008 până în 2016.
Cel de‑al doilea volum al Ruxandrei Hurezean, „Criţ. Istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi”, descrie în amănunt, într‑un stil viu şi autentic, istoria satului Criţ, văzută prin ochii Sofiei Folberth, care, la 95 de ani este cea mai în vârstă săsoaică din zonă. Sofia trăieşte în Germania, dar se întoarce în fiecare primăvară în satul ei natal unde primeşte turişti din toate colţurile lumii cărora le povesteşte cu răbdare istoria satului.
Fundaţia Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum şi dezvoltarea de proiecte educaţionale pentru promovarea limbii germane în România.
Istoria saşilor, readusă la viaţă
Volumul „Povestea saşilor din Transilvania, spusă chiar de ei” include 12 poveşti de viaţă ale unora dintre saşii care au rămas sau s‑au întors în România post‑comunistă. Poveştile sunt „spuse chiar de ei”, deoarece sunt reportaje realizate cu mijloace jurnalistice pe parcursul câtorva ani, începând din 2008 până în 2016. În miezul fiecărei poveşti de viaţă veţi descoperi şi istoria saşilor, una trăită pe viu.
Cel de‑al doilea volum al Ruxandrei Hurezean, „Criţ. Istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi”, descrie în amănunt, într‑un stil viu şi autentic, istoria satului Criţ, văzută prin ochii Sofiei Folberth, care, la 95 de ani este cea mai în vârstă săsoaică din zonă. Sofia trăieşte în Germania, dar se întoarce în fiecare primăvară în satul ei natal unde primeşte turişti din toate colţurile lumii cărora le povesteşte cu răbdare istoria satului. Astfel, cititorii vor afla detalii inedite despre viaţa saşilor de odinioară, din vremurile când aceştia trăiau în vecinătăţi, dar şi despre impactul tradiţiilor săseşti, care au influenţat puternic viaţa comunităţilor din zonă. Autoarea îşi propune astfel să familiarizeze publicul cu moştenirea saşilor din zona Transilvaniei, oferind tuturor cititorilor oportunitatea de a cunoaşte mai îndeaproape o parte importantă a istoriei României, pornind de la istoria unui mic sat.
Cărţile au fost traduse în limba germană pentru a fi mai uşor de lecturat nu atât de către saşii care au emigrat acum zeci de ani, cât de către copiii şi urmaşii acestora. Proiectul a fost derulat de Fundaţia Michael Schmidt, organizaţie care îşi propune să susţină revitalizarea satelor săseşti, inclusiv prin atragerea tinerilor saşi pe meleagurile natale ale părinţilor lor.