Publicul cosmopolit al Clujului “s-a rupt în figuri” pe manele. O incursiune în lumea interlopă a maneliştilor. „Românii se cred superiori şi mai culţi decât maneliştii”

Formaţia lui Dan Bursuc a susţinut un concert de manele la finalul proiecţiei documentarului BBC - ”Regii manelelor”, de la Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2017.

Documentarul realizat de BBC, „The New Gypsy Kings/Regii manelelor”, a umplut până la refuz, miercuri,  Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj. Publicul s-a dezlănţuit la concertul trupei Kana Jambe organizat după proiecţie.

”Sunteţi un public extraordinar. De la anul vom fi permanent alături de voi. Ne-aţi făcut să ne simţim regeşte”, a declarat la finalul concertului Dan Bursuc. “Muzica nu are culoare. Muzica cântată pentru cei care acceptă genul acesta muzical e binevenită, pentru ceilalţi, doar rămâne s-o comenteze cum vor ei. Multă lume e curioasă să vadă viaţa unor manelişti, succesul lor, felul cum se desfăşoară ei, şi cu riscuri şi cu satisfacţii”, a mai spus impresarul la finalul proiecţiei.

Publicul a ovaţionat la final, a dansat şi i-a aplaudat pe cântăreţii lui Dan Bursuc. ”Publicul te face fericit”, a mai scris Dan Bursuc pe pagina de Facebook.

“Mă bucur că şi într-un context de genul acesta sunteţi aici. Din punctul meu de vedere, toţi sunt artişti. Fiecare are publicul lui, fiecare are nişa lui. Şi aşa cum o piesă de teatru, o comedie, are nişa ei de public, cum are drama, aşa şi muzica de manele are publicul ei şi fiecare artist are publicul lui. Lumea pe care aţi văzut-o în film e mult mai dură în realitate”, a spus la finalul proiecţiei regizorul Liviu Tipuriță.

Incursiune în lumea interlopă

Regizorul Liviu Tipuriță și impresarul Puiu Gheorghiu au povestit joi la TIFF Lounge din culisele şi secretele acestei industrii muzicale.

“Filmările le-am început în 2014, am lucrat aproape doi ani la el. A fost un film greu pentru că accesul a fost foarte dificil şi negocierile au fost foarte dificile şi a trebuit foarte multă răbdare. 70% din film e filmat de mine pentru că pur şi simplu nu mi-am permis să am o echipă care să stea lângă mine. Filmările erau anulate, anunţate, anulate, ajungeam acolo şi nu se putea face nimic. A durat mult, a trebuit foarte multă răbdare. La final am avut peste 300 de ore de material, a durat 6 luni să montez filmul, întregi personaje au ieşit din film. A fost un proces de simplificare, multe nuanţe s-au pierdut, pentru că filmul este făcut în primul rând pentru publicul din Marea Britanie care nu ştie nimic despre manele.  Primul cu care am vorbit a fost Adrian (n.red. Copilul Minune). A fost cineva din lumea interlopă din Bucureşti care m-a introdus lui Adrian, care m-a luat la nişte petreceri fără niciun fel de cameră, doar să văd ce se întâmplă. Am mai fost la asemenea petreceri, dar a fost un proces îndelungat de negociere pentru că pe mine mă interesau lucrurile din punctul de vedere al muzicienilor. Cumva, muzicienii sunt într-o situaţie destul de dificilă. Ei sunt acolo să-şi facă meseria, să cânte şi dă aducă pe cineva din afară schimba dinamica lucrurilor”, a spus Tipuriță.

Puiu Gheorghiu a povestit despre nivelul de cultură al interlopilor.

“Este greu pentru cineva să intre în lumea asta. E greu pentru că lumea pe care aţi văzut-o în film şi în special lumea pe care nu aţi văzut-o în film, dar există, este extraordinar de dură. Când te duci la ei, probabil din cauza faptului că pentru ei nu contează decât banul, ei cred că li se cuvine totul. Şi atunci nu îi interesează că e Tipuriţă, mare regizor la BBC, ei cred că sunt stăpâni, el are un cuvânt de spus. Când îi abordezi, de obicei, noi, cei care au un anumit grad de cultură, ştim să ne coborâm la nivelul lor. Şi atunci nu trebuie să ne fie ruşine să ne coborâm, pentru că ei nu vor putea niciodată să urce la nivelul nostru. Atunci, te comporţi cu el cum este obişnuit. Interlopii, cel puţin în Bucureşti, dar cred că şi în Cluj, sunt foarte puţini. Îi numeri pe degetele de la o mână. Adevăraţii interlopi nu ies niciodată în faţă. Cei pe care îi vedeţi că sunt cu aroganţe, aceia sunt copiii de mingi. Cel adevărat niciodată nu va veni la Florin Salam să îi dea 1000 de euro şi după aceea să zică să-i dea înapoi. În principiu, poţi fi un manelist de succes fără conexiune cu lumea interlopă, dar după ce treci prin această lume”, a spus impresarul lui Florin Salam.

„Românii se cred superiori şi culţi decât restul”

Liviu Tipuriță spune despre documentar că nu este un film de investigaţie şi nici nu a vrut să facă unul.

“Eu nu consider că trebuie să mă cobor la acelaşi nivel. Nu sunt acolo să judec, sunt acolo să înţeleg ce se întâmplă ca şi regizor de film documentar. Nu cred niciun moment că sunt mai sus decât ei. Cred că sunt oameni care în zona lor au mai mult succes decât am eu. Au fost momente în care mi s-a spus să nu filmez sau să nu filmez un colţ sau altul. Nu am făcut un film de investigaţie, este un film de acces, în care filmez deschis, nu propun să investighez nimic aici. Ceea ce m-a deranjat, aici în România oamenii se cred oarecum superiori, se simt mai culţi”, a spus regizorul.

„Dacă superi pe unu’, bagă cuţitul în tine”

Puiu Gheorghiu spune despre manelişti că muncesc foarte mult.

“Aceştia oameni muncesc enorm de mult şi îmi este ciudă că vin unii să-şi bată joc de ei. Aici, dacă superi pe unul, poate să bage cuţitul în tine. Au o viaţă foarte periculoasă. Liviu a scos în evidenţă chestia asta în film”, iar Liviu Tipuriță l-a completat: “Eu nu am văzut pe nimeni care munceşte atât de mult ca Florin Salam sau Adrian Minune. Eu nu îmi închipuiam că un om poate să lucreze atât de mult. Când eşti lângă ei, de abia atunci înţelegi”.

Ce muzică ascultă maneliştii

Puiu Gheorghiu spune că Dan Bursuc nu ascultă manele în maşină, iar lui Florin Salam îi place Frank Sinatra.

Florin Salam, acest Quentin Tarantino al manelelor

Liviu Tipuriță este de părere că tot ceea ce face Florin Salam este genial şi l-a comparat cu Quentin Tarantino.

“La nivelul acesta ca regizor mă interesează lucrurile care îţi dau energie pozitivă. Şi te fac să te simţi bine. Şi asta fac manelele. Nu te plictiseşti. Mai ales la Florin Salam. E foarte uşor să faci pe cineva să se simtă trist, deprimat. V-aţi plictisit la concertul de la Casa de Cultură a Studenţilor? Nicio clipă. Asta mă interesează. Mă gândesc acum că de fapt schimbarea despre care vorbeam mai înainte, să-ţi dea cineva energie şi plăcere şi să te facă să te simţi viu, asta e un fel de piatră filosofală pe care cinematografia ar trebui s-o caute mai avid decât o caută acum. După trei zile de Cannes, îmi vine să sar în apă. Este deprimant, nu zic că nu e real, autentic sau profund, dar e deprimant. Important e să găsim o piatră filosofală care să schimbe lucrurile, să-ţi dea energie şi asta face Florin Salam genial, pentru că ia nişte lucruri pe care le-ai mai auzit, lucruri tradiţionale, care cumva sunt, dar nu sunt acolo total. Le ia şi le transformă să simţi că îţi dau energia aia, îţi dau plăcerea aia, îţi dau tot. Dacă ar fi să fac o comparaţie cu lumea cinematografică pe Salam îl văd, şi aici probabil o să se scandalizeze mulţi film makers, e un fel de Quentin Tarantino al muzicii ţigăneşti. Quentin Tarantino ia nişte lucruri pe care le-ai văzut de zeci de ori, de sute de ori, şi le transformă îţi dă ceva, îţi dă o energie. Tarantino te face să şi zâmbeşti, să şi trăieşti. Aşa explic eu succesul lui Florin Salam, îi face să trăiască intens şi ăsta este lucrul pe care arta, dacă l-ar face mai des, ar fi foarte bine”, a mai spus Tipuriţă.

“Regii manelelor” descrie ascensiunea spectaculoasă a manelelor şi istoria incredibilă a starurilor din industrie, care pot câştiga şi 20.000 de euro pe seară.

CITEŞTE ŞI

Concert de manele cu sala în picioare la TIFF. Dan Bursuc: Cluj, de la anul vom fi permanent alături de voi