FOTO Prima clădire de teatru din Cluj, aşa cum nu aţi mai văzut-o

Prima clădire cu rolul de „casă” permanentă a teatrului din Cluj, ridicată în 1821 pe locul actualului Colegiu Academic de pe strada Mihail Kogălniceanu dezvăluie detalii puţin cunoscute, într-o gravură publicată de o revistă din Budapesta la 1867. Lucrarea surprinde elemente de arhitectură ale imobiilului „ascunse” de alte fotografii, precum şi un context micro-urban puţin întâlnit în alte imagini. Ilustraţii ale clădirii pot fi găsite şi AICI, într-un fond digitalizat de imagini cu Clujul vechi, al Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga".

Fotografia gravurii publicate la Budapesta acum 150 de ani, în revista „Hazánk sa Külföld folyóirat” (octombrie 1867) apare într-o postare pe site-ul „Játéktér / Spaţiu de Joc” dedicat teatrului de limbă maghiară din România. Istoricul clujean Lukács József, unul din cei mai buni cunoscători ai trecutului oraşului, a preluat-o la rându-i pe pagina sa de Facebook, surprins fiind de detaliile pe care le aduce la lumină lucrarea respectiv cu privire la fosta „casă a teatrului” din Cluj

Detalii importante

Prima calădire cu destinţia permanentă de teatru din Cluj, ridicată în 1821 pe locul actualei Case a Universitarilor – Colegiul Academic, dezvăluie detalii foarte puţin sau deloc cunoscute, chiar şi pasionaţilor de istoria urbei transilvănene. Iar Lukács József, autorul apreciatei cărţi „Povestea oraşului comoară”, este unul dintre ei. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba este absolut necesar să priviţi concomitent imaginea: „În primul rând se vede foarte bine latura vestică a clădirii, dinspre ‘strada Mică’, actuala Emanuel de Martonne (unde se află Facultatea de studii Europene, în partea laterală a sediului central UBB, n.red.), lucra care în alte imagini era obturat de copaci. În partea aceasta putem observa un fel de balcon deasupra primului nivel al clădirii unde deducem că spectatorii puteau ieşi, ceea ce iarăşi, nu am ştiut din alte imagini. Totodată, se văd elemente care ţin de contextul urban în care se afla imobilul, numeroase clădiri din jur, precum cea unde este restaurantul din prezent al Colegiului Academic, cât şi mai la dreapta,  palatul Teleki (unde a funcţionat fosta sală de lectură a Bibliotecii Judeţene, care păstrează aici o micuţă filială, n.red.) un imobil foarte frumos, dar din păcate într-o stare de degradare”, explică istoricul.

Transformat în depozit

Trupa de teatru înfiinţată în 1792 la Cluj şi care este precursoarea Teatrului Maghiar de astăzi şi-a susţinut iniţial spectacolele în Sala de Bal a palatului Rhédey (Piaţa Unirii colţ cu Napoca), apoi în „Casa Pataki” (Bulevardul Eroilor colţ cu Piaţa Unirii) şi într-un alt palat, mutându-se abia în deceniul trei al secolului XIX într-un spaţiu permanent cu această destinaţie. Ridicată în 1821, pe „Uliţa Lupilor” / strada Mihail Kogălniceanu. după planurile lui Antal Alföldi, clădirea primului teatru orăşesensc din Cluj  a funcţionat permanent cu această destinaţie până în 1906, când trupa teatrală s-a mutat, sub coordonarea directorului Jenő Janovics, în noul imobil din actuala Piaţă Ştefan cel Mare şi care avea să devină abia în 1919, după Unirea din anul anterior, Teatrul Naţional Român. Teatrul Maghiar s-a mutat apoi în imobilul unde funcţionează şi astăzi, vizavi de intarea în Parcul Central, pe locul fostului Teatru de Vară al oraşului.

După 1906, clădirea de pe Kogălniceanu se transformă în depozit şi se degradează, iar universitatea decide ridicarea pe acest loc a unui alt imobil, între 1934 – 1937, cu destinaţia de Colegiu Academic, unde în prezent cântă Filarmonica de Stat Transilvania. Conform istoricului, clădirea a fost ridicată pe vechea fundaţie a teatrului, păstrând structura în privinţa locului intrării, a scenei şi a poziţiei spectatorilor.

Aproape de sediul UBB  

Un alt element interesant al gravurii ataşate îl reprezintă dezvăluirea, în sâtnga jos, a unui colţ dintr-o casă despre care se poate presupune că s-a aflat pe locul actualului sediu central al Universităţii Babeş-Bolyai. Deşi pare greu de crezut că o casă modestă precum cea din fotografie are de a face ceva cu clădirea impunătoare din prezent a sediului UBB, istoricul arată: „Când au construit clădirea centrală a universităţii, toate clădirile din acel perimetru, vechiul colegiu, observatorul astronomic şi câteva clădiri foarte simple, din colţul estic al teritoriului, au fost demolate. Nu există nicio imagine a clădirilor care au existat pe locul clădirii centrale a UBB – ci doar imagini care arată vechiul Colegiu, dinspre strada universităţii. Mai este o gravură care prezintă acoperişul vechiului coegiu iezuit şi al observatorului, nu se vede însă ce fel de clădiri se aflau pe locul propriu-zis al imobilului de astăzi”, a relatat el.