Doi clujeni se pregătesc să cucerească vârful Manaslu, înalt de peste 8000 de metri

"Din punct de vedere al judeţului Cluj, evenimentul este important, dincolo de faptul că este un eveniment sportiv important, nimeni din judeţul Cluj nu a urcat pe un vârf de peste 8000 de metri, cel mai înalt vârf atins de un clujean a fost de 7500 de metri şi eu cred că prin dânşii Clujul va fi la înălţime şi de această dată. Vom susţine logistic această expediţie. Este o încercare temerară şi am convigerea că vor reuşi şi sunt convins că este doar începutul pentru ceea ce dânşii vor dori să facă pe mai departe",  precizat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Cât costă să ajungi în vârf?

"Din 2013 nu am mai avut onoarea să discutăm de un proiect personal al meu. În 2013 am avut prima tentativă de un vârf de peste 8000 de metri, tot pe Manaslu. Din păcate, condiţiile meteo nu ne-au permis atunci să ajungem şi anul acesta mă întorc pe Manaslu. Plec cu o săptămână mai repede decât în 2013 şi sunt hotărât să ajung până în vârf. Perioada de toamnă începe din septembrie, de aceea vom pleca pe 30 august din ţară şi o să ajungem în tabăra de bază undeva în data de 8 septembrie. Până vom ajunge în tabăra de bază vom avea un drum de 8 zile de mers pe jos până acolo. Se preconizează a fi peste 80 -150 de persoane în tabăra de bază. Costurile proiectului nostru ajung undeva de persoană la 8500 de euro. Aici se include şi biletul de avion şi echipamentul necesar pentru ascensiune. Avem trei sesiuni de pregătire, pregătirea fizică, împreună cu Titus am început pregătirea în urmă cu un an şi jumătate pe Cluj Arena. Pe lângă aceasta, am început de aproape un an de zile să participăm la competiţii de alergare montană pentru a ne verifica nivelul de pregătire pe care îl avem. Avem şi partea de pregătire psihică pentru că o mare problemă acolo este rutina şi elementele care apar din cauza rutinei, plus pregătirea logistică. Avem foarte mult de muncă pentru a ne aduna echipamentul, pentru a-l verifica", a spus Cipcigan.

Ascensiunea finală, între 8 şi 12 ore

"Din tabăra de bază nu pot să spun exact cât va dura ascensiunea, depinde de vreme. Noi ne dorim foarte mult ca în data de 23, 24 septembrie să ne finalizăm aclimatizarea. Asta înseamnă că vom fi pregătiţi în 24 septembrie să urcăm pe vârf. De acolo încolo totul depinde de vreme. În momentul în care suntem anunţaţi de o fereastră prielnică să atingem vârful, noi vom merge într-acolo. Dar climatizarea noi dorim să o finalizăm undeva în 23, 24, 25 septembrie. Nu o să folosim oxigen suplimentar, nu o să folosim şerpaşi. Serviciile oferite de agenţia din Nepal se vor finaliza în tabara de bază. Mai sus de tabăra de bază voi fi doar eu cu Titus. După perioada de aclimatizare, vom avea o zi, două, trei de odihnă în tabăra de bază şi o vom lua-o încet. Eu vreau foarte mult să atingem vârful, nu mă voi grabi deloc, sunt cunoscut că mă grăbesc, dar de data asta nu mă voi grabi deloc. Tabăra 1, o noapte dormită acolo, o noapte dormită în tabăra 2, o noapte în tabăra 3, încă câteva ore de odihnă în tabăra 4 şi după aceea vom urca pe vârf. Ascensiunea finală, ziua vârfului, va fi undeva între 8-12 ore şi o coborare de 4-5 ore", a mai spus Cipcigan.

Vor avea doar un telefon prin satelit

"Nu am urcat mai mult de ceea ce este în România, sunt la prima ieşire pe un munte aşa înalt. Scopul meu e să merg acolo ca şi jurnalist, dar eu mă duc acolo în primul rând să scriu şi în al doilea rând să mă ţin după Vasile. Din nefericire, nu vom putea transmite de acolo comunicate sau date pentru că vom beneficia doar de un telefon prin satelit, iar prin acest telefon să trimitem o poză sau un filmuleţ ne mănâncă jumătate din buget. Avem o pagina de facebook şi vom încerca, în măsura posibilităţilor, să updatăm această pagină, măcar cu informaţii cum am ajuns, unde am ajuns, ce facem. Am început să mă pregătesc fizic cu Vasile înainte să-mi spună ce are de gând. Întâi, mi-a povestit să mergem amândoi pe Everest, am făcut calculele şi am zis că e puţin probabil ca în Cluj să poată fi susţinută o expediţie din cauza costurilor exorbitante pe care le are Everestul. Este foarte comercial, numai taxa de vârf este foarte mare s-o plăteşti la Ministerul Turismului din Nepal, apoi a fost vorba de un alt vârf ca să ne repliem şi condiţiile geo-politice s-au schimbat acolo şi au intervenit nişte costuri suplimentare, aşa că Vasile a propus Manaslu", a spus Titus Crăciun.

"Ca şi costuri, Everestul costă peste 30.000 de dolari de persoană. Ca şi dificultate, Everestul este un pic mai înalt cu 700 de metri care înseamnă enorm, este mult mai dificil Everestul. Procentual, ca şi victime, Manaslu este în primele cinci vârfuri ca şi periculozitate din lume. În ultimii ani, au fost destul de multe avalanşe în zonă, au fost distruse nişte tabere de bază",  a mai spus Cipcigan.

În ultimii ani au mai fost câteva tentative: Török Ioan pe Nanga Parbat (8125m) sau  Vasile  Cipcigan,  Adrian Vălean şi Vlad Căpuşan pe Manaslu (8156m), care, din cauza condiţiilor de vreme neprielnică şi a situaţiei în teren (prea multa zăpadă) s-au oprit înainte de atingerea vârfului. Se poate vorbi astfel de o rămânere în urmă a Clujului, având în vedere faptul ca marile oraşe din ţară și nu numai au deja simbolul fotografiat pe un vârf de peste 8000m. Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Arad sunt oraşe ale căror comunităţi  au susţinut proiecte montane la mare altitudine şi care se pot mândri cu reuşita sportivă a atleţilor care au atins unul sau mai multe vârfuri dintre cele 14 care depăşesc graniţa celor 8000m

Despre Manaslu

Manaslu (cunoscut şi drept Kutang) din masivul Gurkha, muntii Himalaya, este, ca înălţime, al optulea vârf al planetei (8.156 m). Numele Manaslu este un derivat al termenului sanscrit Manasa, care, în limba română, se traduce prin Muntele Spiritului. Muntele Manaslu are în componenţă trei vârfuri importante: Manaslu Nord 7157 m, Manaslu Est 7992 m şi Manaslu 8156m.

Toate aceste trei vârfuri au fost atinse şi sunt o atracţie şi o provocare pentru alpiniştii din toată lumea. Primii oameni care au reuşit să ajungă pe vârful acestui colos au fost japonezii Yuko Maki şi Tashio Imanishi, împreună cu nepalezul Gyalzen Norbu la 9 mai 1956. Timişoreanul Horea Colibăşanu este primul român care a cucerit Manaslu, în anul 2006.