Actualitate
Piaţa muncii: Salarii mici, meseriaşi puţini şi şomeri veniţi de pe băncile facultăţii
Absolvenţi care au nevoie de experienţă, şomeri trecuţi de prima tinereţe, respinşi de angajatori, români care aleg străinătatea şi cum sunt primiţi când revin. Citiţi o radiografie a pieţei muncii şi greutăţile de care se lovesc cei care îşi caută un loc de muncă.
Opt milioane de români au venituri din muncă, doar 4.7 milioane pe contracte
Opt milioane de români au, în momentul de faţă, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariaţi cu acte înregistrate şi alţi trei milioane de conaţionali care au ales să plece peste hotare. Aşa arată piaţa muncii, scrie Mediafax.
Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiţii, se pune problema cine mai munceşte şi cum poate statul să ajute populaţia activă, numai anul trecut 5% dintre şomeri fiind absolvenţi de facultăţi, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.
Jumătate din şomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 şi 49 de ani. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14- 15% din şomerii României şi spun că în momentul în care bat la o uşă se lovesc de paradoxurile de pe piaţa muncii. Veniţi de pe băncile şcolilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experienţă, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condiţiilor de angajare exact nevoia de experienţă.
„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Acum lucrez ca hair-stylist într-un salon. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, este povestea unui absolvent.
Dincolo de obiectivele ambiţioase pe care autorităţile responsabile să joace pe piaţa muncii din România şi le-au propus, creşterea gradului de ocupare şi promovarea incluziunii sociale, echilibrarea pieţei muncii, facilitarea tranziţiei de la şomaj la ocupare profesională prin transmiterea de noi competenţe şi consolidarea strategiilor de formare şi ocupare eficientă a forţei de muncă, rămân în multe cazuri forme fără fond.
Realităţile româneşti– aşa cum au fost acestea prezentate într-un raport de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) de la începutul acestui an – arată că ”resursele de muncă sunt de 12.597,7 mii persoane, din care populaţia activă civilă e de 8.910 mii persoane, aceea aflată în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie aflată în vârstă de muncă – 3.687,7 mii persoane, populaţia ocupată civilă este de 8.431,7 mii, din care salariaţi- 4.900,7 mii”. De menţionat că la recensământul populaţiei din 2011 s-a consemnat că populaţia ţării este de 20.121.641 persoane.
Din statistici rezultă că din cei 12,5 milioane de români apţi de muncă, mai puţin de cinci milioane au acte legale de muncă, adică plătesc impozite şi taxe, consumă şi produc pentru statul roman, întreţin restul populaţiei: şomerii, asistaţii social, copiii şi pensionarii. Câteva mii sunt şomeri, în medie rata şomajului a ajuns în 2015 şi la 6%, raportată la populaţia aptă de muncă, alte câteva mii sunt beneficiari de venit minim garantat sau muncitori plecaţi în străinătate, salahori fără acte legale de muncă. În alte documente oficiale ale ANOFM se arată că la începutul lunii august 2016, la nivel naţional aveam peste 20.000 locuri de muncă vacante în ţară şi 1.400 în Spaţiul Economic European, în timp ce rata şomajului în luna iunie era de 6,4%.
”Numărul şomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul urban. În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă, cei mai mulţi sunt din intervalul de vârstă 30 – 49 de ani cu o medie de 48,99%, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de ani reprezintă în medie 14,64%”, se arată într-un comunicat al ANOFM, referitor la evoluţia pieţei muncii, aşa cum a fost aceasta cercetată de Institutul Naţional de Statistică.
În ultimul an au fost estimate disponibilizări colective de peste 24.000 persoane, dar practica a arătat că mulţi agenţi economici şi-au revizuit programele de restructurare, astfel încât disponibilizările efective de personal au fost de 12.152 persoane.
”Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2015, care au fost puse la dispoziţia celor care caută loc de muncă, 129.240 au fost declarate în mod repetat, faţă de 85.770 locuri similar declarate în 2014”, se arată în raportul de activitate al ANOFM.
Statistica spune, de fapt, că există o criză de personal profesionalizat şi că oferta nu bate cu cererea, astfel că angajatorii au fost nevoiţi să scoată la concurs de mai multe ori aceleaşi posturi. Ba chiar, principalele meserii, respective primele zece, în care s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante au fost: muncitor necalificat la asamblare, muncitor necalificat în industria confecţiilor, lucrător comercial, şofer autocamion, vânzător, muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, manipulant mărfuri, confectioner- asamblor articole textile, agent de Securitate, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide.
Potrivit ANOFM, numărul şomerilor neindemnizaţi s-a situat, la începutul acestui an, între 373.000 şi 327.700 de persoane.
Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un an, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fărăă loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.
Situaţia şomajului înregistrat diferă de la un judeţ la altul, evoluţiile nefavorabile ale acestuia fiind determinate, în principal, de răstrângerile de activităţi economice de la sfârşitul anului 2008, manifestate mai pregnant pe parcursul anului 2009 şi în anul 2010, dar şi de stagnarea economică, sau cu uşoare tendinţe de creştere la nivel naţional în anul 2015, numărul mai ridicat al locurilor de muncă vacante declarate de angajatori faţă de anii precedenţi fiind un indicator relevant. Este de menţionat totuşi că judeţe cum sunt Ilfov, Timiş, dar şi municipiul Bucureşti au o rată redusă a şomajului înregistrat, în toată perioada analizată.
În urmă cu câteva luni, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) şi Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor, unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanţe între judeţe, în ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat: nivelul maxim a fost atins în judeţul Mehedinţi (10,16%) şi Dolj (9,19%) şi cel minim în judeţul Vâlcea (5,76%).
Cât de eficiente sunt cursurile de formare profesională
În ciuda numeroaselor programe de formare profesională pe care anual le adoptă instituţiile de resort, pentru profesionalizarea şi instruirea suplimentară a şomerilor, se constată că nu de puţine ori, primii care ajung să îngroaşe rândurile şomerilor sunt chiar aceia care au multiple competenţe atestate.
”La nivel naţional au fost identificate 660.272 locuri de muncă. Numai pe parcursul anului 2015 au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională, oferite prin intermediul agenţiilor teritoriale şi a furnizorilor externi 661.980 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, consemnează specialiştii ANOFM.
Sunt însă cazuri în care cursurile respective s-au dovedit a fi inutile, tocmai cursanţii fiind aceia care au declarat că le-au urmat pentru obţinerea unor diplome, nu şi pentru a practica meseria în care au fost atestaţi.
Urmare cursurilor, în anul 2015 au fost încheiate 129 contracte de ucenicie şi 110 convenţii pentru 129 de persoane incluse în programe de ucenicie la locul de muncă. Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă au abandonat 11 persoane, asta deşi s-a spus că acele cursuri s-au organizat ţinând cont, pe de o parte, de cererea pieţei muncii şi, pe de altă parte, de opţiunile şi aptitudinile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Utilizarea mijloacelor de informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor, informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor, au condus la angajarea a 21.228 absolvenţi.
Şcolile de meserii, pe cale de dispariţie. Profesor: Mai avem o clasă de lăcătuşi
Altă suferinţă a pieţei muncii de la noi: dispariţia şcolilor de meserii, pe fondul lipsei interesului pentru acestea din partea elevilor.
Anual, Ministerul Educaţiei verifică situaţia unităţilor şcolare cu profil tehnologic, a aşa numitelor şcoli de meserii. ”Profesorii sunt calificaţi, fiind preocupaţi de pregătirea profesională continuă. Unităţile beneficiază de o bază materială bună, uneori chiar foarte bună, cu dotare din fonduri europene”, se arată într-o notă de monitorizare încheiată de inspectorii Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Problema e că elevii dau meseria pe facultatea care nu i-ar putea trimite decât în şomaj.
”Populaţia şcolară este în continuă scădere la toate liceele tehnologice pentru că nu scade deloc numărul locurilor la liceele teoretice. Nu mai avem sudori, nu mai avem frezori. Mai avem, din 400 de elevi, doar o clasă de lăcătuşi. Şi nu îi tentează nimic, nici măcar ofertele pe care le-am obţinut de la agenţii economici, burse, locuri de muncă…Sunt disperaţi agenţii economici, vin, ne cer forţă de muncă, dar noi n-avem ce le da!”, a declarat Carmen Mărginean, professor din conducerea Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu”, fostul ”Progresul” din Brăila.