Actualitate
Studiu: Pe cine dăm vina pentru notele mici de la BAC?
42% dintre români cred că principalii vinovaţi pentru gradul mic de promovabilitate la Bacalaureat sunt elevii, şi doar 16% dau vina pe sistemul educaţional.
Participanţii unui studiu realizat de IRES consideră că elevii sunt principalii vinovaţi pentru slabele rezultate din acest an de la bacalaureat.
Nu toată lumea dă vina pentru rezultatele slabe din acest an de la Bacalaureat pe sistemul educaţional sau guvernamental, ci şi pe elevi şi dezinteresul acestora faţă de şcoală, arată un studiu recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Astfel, elevii sunt cei indicaţi de către aproape jumătate dintre respondenţi (42%) drept principali vinovaţi pentru rezultatele obţinute. Femeile, cei cu vârste între 36 şi 50 de ani, dar şi respondenţii din zona de Sud a ţării tind să plaseze mai degrabă către elevi responsabilitatea acestor rezultate. La mare distanţă sunt plasaţi următorii factori: sistemul educaţional (16%), profesorii (13%), ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu (9%), instituţiile din conducerea ţării (4%) şi părinţii (4%).
„Simpatizanţii partidelor politice integrează doar parţial poziţiile liderilor preferaţi, în anumite privinţe existând un destul de pronunţat consens al aprecierilor. De exemplu, femeile şi susţinătorii PDL sunt mai tentaţi să dea vina pe elevi sau profesori, bărbaţii şi suporterii USL pe sistemul educaţional şi zona guvernamentală”, se arată în analiza care însoţeşte studiul.
Transilvănenii, mai îngăduitori
Totuşi, 72% dintre respondenţi consideră că rezultatele obţinute la sesiunea2011 a examenului de bacalaureat corespund realităţii, iar un procent similar (71%) sunt de acord că rezultatele obţinute reflectă cunoştinţele acumulate de elevi pe parcursul anilor de liceu. Mai îngăduitori cu elevii sunt respondenţii din mediul rural şi cei dinTransilvania şi Banat. De asemenea, peste jumătate (58%) dintre respondenţi se declară de acord cu afirmaţia lui Daniel Funeriu conform căreia rezultatele sunt corecte şi ele reflectă “oglinda societăţii” în care trăim.
Pe de altă parte, studiul IRES mai arată că sistemul educaţional românesc nu se bucură de aprecierea cetăţenilor decât într-o măsură redusă. Doar 1 din 3 respondenţi apreciază în mod pozitiv starea actuală a învăţământului din România. În schimb, 66% spun că starea învăţământului este proastă şi foarte proastă. Respondenţii din mediul rural, cu studii elementare şi medii şi cei care provin Transilvania şi Banat tind să aibă opinii mai degrabă pozitive.
Monitorizarea video i-a inhibat pe elevi
Potrivit studiului, 69% dintre participanţi sunt de părere că în acest an incidenţa fraudei la examenul de bacalaureat a existat în mică sau în foarte mică măsură. Peste 70% dintre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre sistemul de supraveghere video, în timp ce doar 21% îşi exprimă o opinie negativă. 70% dintre respondenţi consideră că sistemul de monitorizare video a avut un rol în obţinerea rezultatelor slabe la bacalaureat. Dintre cei care identifică un rol al acestui sistem, aproape jumătate (48%) cred că acest sistem i-a împiedicat pe elevi să copieze, iar 35% sunt de părere că elevii au fost speriaţi/inhibaţi de prezenţa camerelor.
O treime dintre respondenţi consideră că rezultatele slabe din acest an îi vor descuraja pe elevii care vor susţine în viitor examenul de bacalaureat. 64% susţin însă că aceste rezultate îi vor responsabiliza pe viitorii participanţi la examen.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.295 de persoane peste 18 ani, eroarea maximă tolerată fiind de ± 2,7%.