26 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990

Şase morti, peste 1.000 de răniţi, sute de persoane arestate şi o intervenţie în forţă a minerilor împotriva protestatarilor din Piata Universităţii, acesta a fost bilanţul mineriadei desfăşurată în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureşti.

Anul acesta se împlinesc 26 de ani de la mineriada din iunie 1990, considerată cea mai brutală şi mai violentă dintre toate cele şase mineriade care au avut loc în România după 1989. Deşi, potrivit datelor oficiale, şase persoane şi-au pierdut viaţa în urma violenţelor, patru dintre ele fiind împuşcate, asociaţiile victimelor mineriadelor susţin că numărul lor s-ar ridica la peste 100 de persoane.

După 26 de ani, bilanţul real al evenimentelor din vara lui 1990 rămâne neclar.

3 zile de teroare

În noaptea de 12 spre 13 iunie, autorităţile au intervenit în forţă pentru a împrăştia demonstranţii aflaţi de 52 de zile în Piaţa Universităţii. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de poliție. Câteva garnituri de mineri pleacă din Valea Jiului şi ajung în Bucureşti unde, timp de două zile, recurg la acte de o violenţă extremă împotriva protestatarilor, al studenţilor şi al oricărei persoane suspecte că "subminează democraţia".

În 14 iunie, minerii, conduşi de Miron Cozma, au agresat mii de bucureşteni pentru simplul fapt că erau studenţi, purtau ochelari şi barbă sau se aflau în clădirea Universităţii. Liderul studenților Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. În câteva ore Bucureștiul era complet pacificat. Pe 15 iunie, miile de mineri au fost strânşi la Romexpo, unde preşedintele Ion Iliescu le-a mulţumit pentru "atitudinea de înaltă conştiinţă civică".

După 26 de ani, Munteanu a intrat oficial în politică

Lider al demonstraţiilor din Piaţa Universităţii, din iunie 1990, Marian Munteanu a fost, în aprilie 2016, pentru prima oară desemnat candidat pentru Primăria Capitalei, din partea PNL. Munteanu a fost unul dintre liderii demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Universităţii, demonstraţie prin care era contestat rezultatul primelor alegeri de după prăbuşirea regimului comunist, scrutinul fiind câştigat de Ion Iliescu şi FSN. Pe 13 iunie 1990, Marian Munteanu a fost arestat şi apoi eliberat. A doua zi, Marian Munteanu a fost sechestrat în sediul Universităţii şi bătut de minerii, fiind transportat în stare gravă la spital. A fost arestat din nou patru zile mai târziu, încarcerat la Jilava şi eliberat după două luni de detenţie.

A colaborat sau nu cu Securitatea?

Marian Munteanu, cel care, pentru doar câteva zile, a fost candidatul PNL pentru Primăria Capitalei la alegerile locale de luna aceasta, a semnat în 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate, primind numele conspirativ „Ioan”, scriu jurnaliştii de la Adevărul.

Conform dosarului de la CNSAS al lui Marian Munteanu, acesta a scris prima notă informativă sub numele „Ioan” la scurt timp după momentul semnării angajamentului de colaborare cu Securitatea. Colaborarea lui cu Securitatea se încheie la aproape un an de la angajament, în 2 martie 1989. Data apare într-un raport al Ministerului de Interne în care s-ar preciza că Marian Munteanu ar fi adus un aport bun Securităţii.

Marian Munteanu a susţinut întotdeauna că nu a fost colaborator al Securităţii. "Nu am colaborat cu Securitatea, ci dimpotrivă. În perioada 1984 - 1989 am fost urmărit, hărţuit, anchetat şi interogat în numeroase rânduri. În pofida ameninţărilor şi presiunilor, nu am semnat niciun angajament", a afirmat Marian Munteanu.

Dosarul mineriadei

În mai 2010, la 20 de ani de la evenimente, fostul preşedinte Ion Iliescu afirma într-un material postat pe blogul său că mineriada din 1990 a fost efectul, şi nu cauza violenţelor declanşate în ziua de 13 iunie, el adăugând că "unora (dintre manifestanţi - n.red.) li s-au inoculat şi iluzii deşarte de către cei ce-i stimulau, inclusiv financiar, pentru a provoca dezordine". Iniţial, în dosarul mineriadei au fost puse sub învinuire 25 de persoane între care fostul şef al statului, Ion Iliescu, generalii Mihai Chiţac, Victor Athanase Stănculescu şi Corneliu Diamandescu.