I-am prins cu mâța-n sac: funcționarii CJ mint prin omisiune. Ce ascund la Tetarom IV?

Aparatul de specialitate al Consiliului Județean, expresie în spatele căreia se ascund funcționarii cu funcții de conducere ai instituției de fiecare dată când sunt puși în situația de a-și asuma decizii sau documente „fierbinți”, face slalom printre legi și hârtii, doar-doar reușește să ascundă de ochii clujenilor documente privind contracte dubioase, cheltuieli umflate și bani pierduți din bugetul județului cu proiectul pentru Tetarom IV.

Monitorul de Cluj a cerut de la Consiliul Judeţean (CJ) actele adiţionale încheiate pentru contractele privind Tetarom IV, iar în răspunsul primit funcţionarii publici vorbesc doar de contractul de finanţare şi cel de execuţie. Să înţelegem că serviciile de proiectare nu sunt parte integrantă al contractului privind parcul industrial?

Pentru Consiliul Judeţean, contractul de proiectare pentru Tetarom IV, de o valoare deloc neglijabilă, 64.000 de euro, nu se află pe lista documentelor care ar trebui puse la dispoziţie.

Monitorul a cerut în 8 februarie 2016 mai multe documente legate punctual de contractul de proiectare, respectiv, revizuirea contractului, iar în 25 februarie preşedintele CJ Marius Mânzat ne comunica faptul că “datorită complexităţii şi volumului mare al documentaţiilor ce cuprind informaţiile solicite, solicitarea dumneavoastră nu poate fi solicitată în termen de 10 zile lucrătoare”. Termenul fixat pentru comunicarea documentelor era cel legal, de 30 de zile.

Din 8 până în 25 (ale oricărei luni) sunt 14 zile, interval pe care funcţionarii Consiliului Judeţean nu l-au știut număra.

Între timp, în 23 februarie, Monitorul a cerut Consiliului Judeţean printr-o altă adresă numărul de acte adiţionate încheiate pentru Tetarom şi ce reprezintă fiecare dintre ele (un opis mult mai uşor de realizat de către funcţionarii CJ şi care ar fi putut uşura documentarea subiectului). O zi mai târziu, în 24 februarie, CJ Cluj a comunicat incomplet şi inexact faptul că pentru parcul industrial Tetarom IV ar exista doar două contracte, cel de finanţare - numărul 3665 din 2013, respectiv cel de execuţie - numărul 53/19033 din 2014. Niciun cuvânt despre contractul de proiectare, tocmai cel despre care toată lumea susţinea că ar sta la baza eşecului proiectului Tetarom IV.

La solicitarea reporterilor Monitorul de a lămuri “omisiunea”, managerul proiectului Tetarom IV, Mariana Raţiu, a spus că “Referitor la actele adiţionale pentru contractul Tetarom IV pe care le-aţi solicitat, am crezut că este vorba doar de contractul de lucrări. Contractul privind serviciile de proiectare este mult anterior, din 2010”. Halucinant. Răspuns de tipul “mi-a mâncat căţelul tema”, având în vedere că Monitorul solicitase deja documentele şi Mariana Raţiu - managerul proiectului Tetarom IV - era la curent cu curiozităţile noastre. Luni, 29 februarie, Mariana Rațiu a promis într-o convorbire telefonică reporterului Monitorul de Cluj că va comunica în cursul aceleiași zile documentele solicitate.

În loc de documente, am primit o adresă prin care ni se comunica refuzul de a pune la dispoziţie actele, sub pretextul că acestea ar conţine date cu caracter personal protejate de lege.

Întrebarea de bun simţ este când s-au transformat actele din acte comunicabile (în 25 februarie, când a fost trimisă adresa privind întârzierea comunicării) în acte ce nu pot face obiectul Legii 544/2001 privind informațiile de interes public (29 februarie, ziua în care funcţionarii CJ au fost prinşi cu mâţa-n sac)?

Tot de bun simţ ţine şi întrebarea care ar putea fi datele cu caracter personal la care se referă funcţionarii CJ în răspunsul lor, în condiţiile în care documentele solicitate privesc contracte încheiate de o instituţie publică cu societăţi comerciale (nu cu persoane private), iar fondurile implică bani publici? Mai mult, la prima vedere actul invocat de funcţionarii CJ s-ar referi mai degrabă la acte comunicate de instanţe şi nu de instituţii publice. Dar acest lucru va face obiectul unei plângeri administrative la adresa funcționarilor și conducerii Consiliului Județean.

Ce conțin documentele ascunse de funcționarii CJ?

Contractul privind serviciile de proiectare pentru Parc Industrial Tetarom IV a fost atribuit în octombrie 2010 firmei 4 I Invest SA Cluj, valoarea contractului ridicându-se la suma de 184.000 de lei. Potrivit anunţului de atribuire, firma ar fi urmat să ofere servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de amenajare urbană, servicii de arhitectură peisagistică, servicii de consultanţă tehnică şi servicii de testare şi analiză tehnică. În lunile iulie şi decembrie 2011 se încheie alte două contracte cu aceeaşi firmă pentru “servicii suplimentare de proiectare la Tetarom IV” în valoare de 35.000 și 65.000 de lei. Procedura: negociere fără anunţ de participare.

Toată lumea arată cu degetul spre proiect!

După patru ani de la semnarea contractului pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, în aprilie 2015 consilierii judeţeni votau un proiect de hotărâre privind încetarea contractului de finanțare. Clujul a pierdut aproximativ 18 milioane de lei finanţare europeană nerambursabilă. Până în momentul în care consilierii judeţeni au votat pentru renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei.

Parcul Industrial Tetarom IV urma să fie construit de asocierea formată din S.C. ACI S.A. Cluj, S.C. Electromontaj S.A., S.C. Nord Conforest S.A. și S.C. Erbi Prodcom S.R.L, valoarea contractului ridicându-se la suma de 36.355.757,95 lei fără TVA. De-a lungul timpului, antreprenorul a făcut numeroase sesizări către Consiliul Judeţean privind omisiunile proiectului tehnic, apărând premisele revizuirii acestuia. Proiectul revizuit genera o majorare a valorii lucrărilor cu aproximativ 12.400.000 lei fără TVA.

“S-a licitat o proiectare, s-a câştigat şi până la urmă s-a dovedit ca fiind un proiect prost. Ni s-a cerut revizuirea proiectului, a dat ca soluţii generarea unor costuri suplimentare exorbitante. Pentru acea finanţare europeană de 17 milioane de lei pe care i-ar fi primit Consiliul Judeţean Cluj, ar fi trebuit, fără a avea la acel moment preţurile pe aducţiunea de gaz, să coparticipăm cu încă 50 de milioane de lei. La un calcul mărunt pe 80 de hectare la un parc industrial, la ce politică au Consiliul Judeţean şi Tetarom, aceşti bani se întorceau la bugetul de stat prin închirirea acelor spaţii în 142,8 ani”, spunea la acea vreme Vakar Istvan, vicepreşedintele cu atribuții de președinte interimar al CJ Cluj.

Cine-s personajele?

În 2013, firma care a făcut proiectarea pentru Tetarom IV, 4 I Invest SA, a fost radiată cu lichidare din Registrul Comerțului. Ea a aparţinut lui Vasile Bercan, despre care media a relatat că deţinea, alături alţi parteneri, firmele 2 Invest, 4 Invest, Pro Axa Proiectare, Top Construct, SC Rabera, Act Foraj, Proiect Invest. Acesta a fost secretar în Ministerul Transporturilor pe vremea PD-ului până în 2005. Despre 2 Invest presa locală scria că a reabilitat cu ani în urmă sediul Partidului Democrat din Cluj ca sponsorizare. Altă firmă controlată de Bercan, Civitas Proiectare a câştigat contracte cu Primăria Cluj-Napoca pentru cimitirul din Someşeni, baza sportivă din Gheorgheni şi cinematograful Dacia.

Vinovații nu-s de vină. Sau cum se vede problema când schimbi biroul.

Anul trecut, Monitorul de Cluj a cerut Consiliului Judeţean să comunice la cât se ridică prejudiciul cauzat de elaborarea defectuoasă a proiectului, identificarea responsabililor şi recuperarea eventualelor prejudicii.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean, sub conducerea lui Seplecan, spuneau că nu au stabilit un prejudiciu cert provenit din elaborarea defectuoasă a proiectului, dar că instituţia a întreprins “toate măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor”.

“Până la această dată nu a putut fi stabilit un prejudiciu cert rezultat din elaborarea defectuoasă a proiectului. Din punct de vedere al responsabililor persoane fizice sau juridice, apreciem că culpa pentru elaborarea defectuoasă a proiectului aparţine proiectantului. Am dispus întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru recuperarea acestor prejudicii”, a declarat Seplecan.

Acelaşi Mihai Seplecan care, în primăvara lui 2015, tuna şi fulgera împotriva aparatului de specialitate şi a conducerii Consiliului Judeţean din vina cărora, susţinea el, proiectul a fost pus pe butuci. Cum s-ar spune, lucrurile se văd diferit în funcţie de care parte a biroului de preşedinte stai.

“Credeți că decidenții CJ Cluj își asumă indolența cu care s-a lucrat și la implementarea acestui obiectiv economic (Tetarom IV - n.r.)? La fel ca și la obiectivul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, la fel ca și pentru atragerea de fonduri pentru Proiectul de Transport Intermodal, decidenți ai CJ Cluj au ales să nu-și facă datoria față de clujeni. Cine răspunde pentru banii europeni la care suntem nevoiți să renunțăm și la acest obiectiv de investiții? Căci sunt funcționari care au încasat bani pentru implementare, întreb, din nou, cum recuperăm banii cheltuiți degeaba, fără concretizarea investițiilor”, spunea Seplecan la acea dată.

Parcul industrial Tetarom IV ar fi urmat să fie construit în comuna Feleacu, pe un teren de 85 de hectare printr-un proiect în valoare de 55 de milioane de lei, bani proveniţi din fonduri europene (18 milioane de lei), bugetul naţional şi bugetul Consiliului Judeţean.

Proiectul merge mai departe, din banii judeţului!

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj Vakar Istvan a declarat că lucrările pentru Tetarom IV vor continua şi în acest an. În acest sens, în bugetul CJ au fost prevăzută pentru 2016 suma de 15 milioane de lei pentru a se termina unele lucrări.

"Am redimensionat proiectul. Nu renunţăm la proiect, s-au cheltuit nişte bani, s-a renunţat doar la finanţarea europeană. Finanţarea continuă din fonduri proprii. Am alocat suma de 15 milioane de lei în 2016 pentru a se termina partea de drum", a spus Vakar.