Un actor, un preot şi un istoric despre generaţia Facebook: Trăieşte într-o atmosferă de sclavie şi este uşor de manipulat

Generaţia „Facebook” adoarme şi se trezeşte cu telefonul în mână. Consumă informaţii nonstop şi pare că le ştie pe toate. Au până în 25 de ani şi se visează direct şefi. Dacă generaţia trecută şi-a asumat căderea comunismului şi o Românie liberă, astăzi generaţia tânără pare că se învârte în cerc şi nu-şi găseşte o identitate.

Actorul Dorel Vişan nu vede cu ochi buni noua generaţie. Acesta consideră că tinerii se află într-o criză profundă din cauza societăţii care nu se mai ocupă de ei. Actorul crede că tinerii trăiesc sub falsa iluzie că sunt liberi şi că lumea „începe cu ei”.

„Discuţia despre generaţia tânără este foarte lungă. Nu se poate epuiza subiectul acesta niciodată. Este mai complicat. Societatea nu se mai ocupă de tineri, dar nici ei nu-şi dau interesul ca să înţeleagă ce se întâmplă în lumea asta. Le place aşa să trăiască într-o atmosferă care se numeşte liberă şi care de fapt este o atmosferă de sclavie faţă de ei înşişi. Au impresia că sunt liberi, dar de fapt ei sunt sclavii propriilor lor preocupări. Aici este problema. Dar nu este problema numai a lor. Ci a tuturor generaţiilor tinere care află prea târziu că n-au făcut bine. Tinerii au impresia că lumea începe de la ei. Ori o generaţie ca să fie generaţie trebuie să ducă mai departe efortul generaţiilor vechi. Aici este problema. La noi nu se mai duce mai departe efortul generaţiilor vechi. S-a considerat că începe o lume nouă care se clădeşte pe nimic”, a spus actorul Dorel Vişan.

Libertatea, înţeleasă greşit de tineri

Dorel Vişan crede că generaţia tânără a înţeles greşit libertatea, iar lipsa unor repere bine definite constituie un dezavantaj enorm.

„Generaţia tânără n-are repere pentru că n-a fost informată, dar nici nu vrea să fie informată. Au înţeles greşit libertatea, ca un fel de libertinaj. Libertatea este tragică. Adică libertatea se devorează pe ea însăşi. Şi asta se vede. Nu poţi să fii liber dacă nu eşti propriul tău despot. Conştiinţa te face să-ţi pese. Nu ştiu dacă au conştiinţă. Aici este problema. Problemele însă sunt mai complicate pentru că ţine de societate care nu se mai prea ocupă de tineri”, a declarat Dorel Vişan.

Găsirea proiectului generaţiei, o necesitate

Preotul Bogdan Ivanov din cadrul Mitropoliei Clujului face referire la proiectele generaţiilor, proiecte care trebuie asumate şi realizate. Cum unii au luptat pentru România Mare, alţii pentru libertate, şi generaţia tânără trebuie să-şi găsească un ideal pentru care să lupte.

„Fiecare generaţie trebuie să-şi facă un proiect al ei.Vorbim în istoria noastră recentă: generaţia paşoptistă, de generaţia care a făcut Marea Unire, de cea din perioada interbelică sau România modernă. Fiecare generaţie trebuie să aibă un proiect, un ideal al ei pe care trebuie să îl asume şi să lupte. Întrebarea este dacă această generaţie şi-a găsit un astfel de ideal, dacă părinţii tinerei generaţii au avut ca ideal România liberă, tinerii ar trebui să aibă ca ideal o Românie transparentă, o Românie a egalităţii de şanse, o Românie integrată în Uniunea Europeană şi o Românie în care se face cultură. Rămâne întrebarea în ce măsură tinerii ştiu că reprezintă o generaţie şi mai ales ştiu care este proiectul generaţiei lor tocmai pentru a nu-şi rata şansa. Şi cred eu că cel puţin Europa, nu neaparat tânăra generaţie, traversează o anumită criză de idealuri. Se simte acest lucru. Asta din păcate poate submina proiectele părinţilor sau realizările părinţilor, aceea de a nu-şi putea asuma propriile idealuri”, a precizat preotul Bogdan Ivanov

Informaţii ciupite de pe reţelele de socializare

Istoricul clujean Toader Nicoară consideră că reţelele de socializare, de pe care foarte mulţi tineri se informează, nu-i ajută deloc să-şi creeze o identitate. Acesta crede că vechile modele ar trebui să fie mult mai căutate şi mai apreciate.

„Există multe modele în lumea noastră. Din nefericire lumea noastră şi mai ales generaţia tânără este uşor de siderat de fascinaţia acestor noutăţi, de aceste gadgeturi şi care surclasează vechile forme de educaţie. Eu mă întreb astăzi: câtă lume îşi caută idealul şi modelele în cărţi? Câtă lume mai citeşte cu adevărat? Şi în materia asta. Lumea aleargă după noutăţi care ne propun de fapt antivalori decât valori general umane pe care secole din civilizaţie europeană şi mondială le-au validat. Cine se mai întoarce astăzi să mai citească marea literatură din secolul XX sau XIX? Tânăra generaţie are în zilele noastre o cultură obţinută uşor după ureche. De pe gadget, de pe reţelele de socializare care dau de fapt ceva inconsistent. Adică putem cunoaşte multe lucruri, putem ciupi de ici şi de colo informaţii, dar nu ne dau criterii. Nu ne dau criterii de valoare şi nu-i învaţă pe tineri să aibă conştiinţa propriilor lor valori realizată prin muncă, prin exerciţiu, prin educaţie şi apoi de aici să-şi construiască sau să aspire la un ideal”, a precizat Toader Nicoară.

Toader Nicoară susţine că informaţiile găsite foarte uşor pot reprezenta o armă cu două tăişuri pentru tânăra generaţie.

„Din nefericire şi acum opinia tinerei generaţii este derutată şi bulversată. Astăzi ne informăm instantaneu. Asta are un avantaj, dar şi un defect: că ne derutează. Vedem greu lucrurile valabile de propagandă şi manipulări. Este o adevărată provocare pentru tânăra generaţie ca să aleagă ce-i valoare şi ce nu-i valoare în a urma ca model propriu”, a declarat Toader Nicoară.

Istoricul Toader Nicoară crede că în primul rând instituţiile statului se află într-o criză profundă, iar fuga spre lumina din capătul tunelului pare să fie fără rezultat.

„În zilele noastre există în sfera publică o teribilă confuzie a valorilor şi asta se vede cu ochiul liber. Din această confuzie a valorilor este dificil să-ţi găseşti modele, idealuri. Mă gândesc la şcoală, la societate în general sau alte instituţii. Din păcate  şi ele sunt într-o criză fără margini într-o confuzie în care avem impresia că totul ni se înfundă şi nu mai vedem spre ce direcţie ne putem îndrepta ca să avem un val de certitudine că urmând un asemenea traseu ajungem la un liman care să ne satisfacă măcar o parte din nevoile noastre. Nu-i cazul să căutăm reţeta fericirii universală că nu există probabil”, a concluzionat Toader Nicoară.

Potrivit statisticilor în Cluj există 240.000 de conturi active pe Facebook.