Minciunile Simonei Gaci! Secretarul judeţului şi-a făcut un obicei din a-i minţi pe consilieri

Prima minciună: judeţul Cluj nu a câştigat garanţia de la MBS

“Garanţia de bună execuţie am câştigat-o în instanţă”, au spus în şedinţa de luni, 21 decembrie, după amiaza atât secretarul județului, Simona Gaci, cât şi directorul executiv Mariana Raţiu, în momentul în care consilierii judeţeni dezbăteau proiectul de hotărâre privind alocarea din bugetul Consiliului Judeţean a sumei de 11 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor, dar şi pentru plata lucrărilor neconforme.

Judeţul Cluj riscă să piardă întreaga finanţare europeană din cauza suspiciunilor de corupţie care planează asupra întregului proiect şi a întârzierilor.

“Avem nişte termene de depunere pentru prelungirea contractului de lucrări, data limită este 25 decembrie (…) Încă nu am executat garanţia de bună execuţie, care se ridică la suma de 3 milioane. Cum spunea şi colega mea (n.red. Mariana Raţiu), garanţia de bună execuţie am câştigat-o în instanţă. Ne-am constituit parte civilă în cazul în care întreg proiectul va fi declarat neeligibil. Noi trebuie să ne asumăm că îl finalizăm până în 30 iunie 2016, dacă nu ni-l asumăm noi trebuie să returnăm acum toţi banii. La acest moment s-a făcut această expertiză şi aşteptăm derularea procesului penal, garanţia de bună execuţie este blocată”, spunea în urmă cu o zi Simona Gaci.

În realitate, Consiliul Judeţean Cluj a pierdut procesul cu fostul constructor de la Răchiţele-Ic-Ponor, asocierea condusă de MBS Group. În ceea ce priveşte garanţia de bună execuţie, Tribunalul Cluj şi mai apoi Curtea de Apel Cluj au decis ca instituţia trebuie să returneze firmei MBS Group garanția de 3,3 milioane de lei; ce a câștigat Consiliul Județean este doar scutirea de plata dobânzilor pe care le-a solicitat MBS Group.

CJ Cluj, bun de plată

În 2014, Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză firmei MBS Group, iar în februarie 2015, Curtea de Apel Cluj, printr-o decizie irevocabilă, confirmă sentinţa dată în primă instanţă de Tribunal.

“Dispune rezilierea acordului contractual privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Ic-Ponor. Obligă pârâta Banca Transilvania la eliberarea sumei de 3.293.909 lei în contul curent al reclamantei MBS Group. Respinge solicitarea MBS Group de obligare a Consiliului Judeţean la plata dobânzii aferente garanţiei de bună execuţie de la data de 14 mai 2013 şi până la data restituirii efective a acesteia”, se arată în sentinţa Tribunalului.

Consiliul Judeţean a atacat sentinţa, dar magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis în februarie 2015 respingerea recursului ca inadmisibil. “Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Consiliul Judeţean împotriva sentinţei civile pronunţată de Tribunalul Cluj pe care o menţine în întregime. Decizia este irevocabilă”.

Consilierii judeţeni au decis: clujenii buni de plată în cazul jafului de la Ic-Ponor

Într-o şedinţă extraordinară, luni, 21 decembrie, când toată lumea era cu ochii pe demiterea lui Mihai Seplecan din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, consilierii judeţeni au decis să acopere din bugetul propriu al instituţiei - adică din banii clujenilor - prejudiciul cauzat la drumul turistic Răchiţele-Ic-Ponor. Potrivit hotărârii, Consiliul Judeţean Cluj va aloca din bugetul anului 2016 pentru finalizarea lucrărilor şi pentru acoperirea lucrărilor neconforme suma de 11 milioane de lei.

Imediat după ce a fost dat jos din fruntea Consiliului Judeţean, Mihai Seplecan a aruncat vina asupra consilierilor și a acuzat „excuția politică”; nu a spus un cuvânt despre faptul că, în calitate de președinte al instituției, putea și trebuia să ceară calcularea prejudiciului și identificarea funcționarilor din aparatul de specialitate care - în calitate de membri ai echipei de implementare a proiectului - au făcut posibil dezastrul de la Ic-Ponor.

“Deși Direcția Națională Anticorupție Cluj a stabilit, fără dubii, că 6,6 milioane de lei au fost prădați în lucrările de la Răchițele – Ic Ponor, acești consilieri judeţeni au decis, imediat după destituirea mea abuzivă, ca prejudiciul să fie recuperat din buzunarul clujenilor. Așa ceva, sub președinția mea, nu s-ar fi întâmplat niciodată”, a spus Seplecan.

A doua minciună: autorizaţia pentru ROMATSA

Potrivit directorului Gelu Suliţeanu, în ianuarie 2015, ROMATSA - Autoritatea Română pentru Supravgherea Traficului Aerian - a cerut Consiliului Județean o autorizaţie de construire pentru un turn de control nou la Aeroportul Cluj. În şedinţa de Consiliu Judeţean din 23 noiembrie 2015, Simona Gaci şi Mihai Seplecan i-au minţit pe consilierii judeţeni că au emis autorizaţie pentru acest turn încă de “acum câteva luni”. În realitate, Consiliul Judeţean a eliberat autorizaţia abia în luna decembrie, la un an după ce ROMATSA a solicitat-o.

O discuţie între consilierul judeţean Emil Bogdan, Mihai Seplecan şi Simona Gaci la şedinţa din 23 noiembrie 2015 este relevantă:

Emil Bogdan: De ce nu se poate face construcţia acelui turn de la aeroport din banii Romatsa, gratis, de exemplu! De ce nu se poate face acest turn?
Simona Gaci: Turnul de control de la aeroport se construieşte din banii companiei Romatsa. Se finanţează din banii companiei Romatsa.
Mihai Seplecan: Păi da! Şi noi am dat aviz acum câteva luni. Dar cine a zis că nu se face? Şi se va face, domnule doctor!
Simona Gaci: Îmi spune colegul meu că am dat şi autorizaţie pentru turn.
Mihai Seplecan: S-a dat domnule Bogdan! Şi autorizaţia pentru pistă i-am dat-o în ziua când au venit.
Emil Bogdan: Acuma o lună nu era autorizaţie pentru turn.
Mihai Seplecan: Dar domnule doctor, aţi venit dumneavoastră aici să întrebaţi, să vedeţi? Dacă ascultaţi numai o parte.
Emil Bogdan: Când s-a emis autorizaţia?
Mihai Seplecan: Domnule doctor, ştiţi ce? Când eram consilier judeţean şi eu aşa credeam! Dar eu nu mă cert, doar discutăm.

Consiliul Judeţean Cluj a emis autorizaţia de construire pentru Romatsa abia în 8 decembrie 2015, fapt sesizat de consilierii judeţeni în şedinţa din 10 decembrie. Într-o luare de cuvânt, consilierul judeţean Emil Bogdan sesizează acest fapt. “În sfârşit, am văzut că există autorizaţia emisă în 8 decembrie, după ce mi s-a spus în şedinţa trecută (23 noiembrie - n.red.) că ea există. Mă bucur că există şi din 8 decembrie”.

Concluzia: când minte și când spune adevărul Simona Gaci?

Simona Gaci este jurist, aşadar ştie foarte clar ce înseamnă o minciună şi care sunt consecinţele ei. Nu e vorba despre ceea ce în limbajul comun am defini drept „minciună socială”, prin care încearcă să ferească pe cineva de o veste neplăcută (pentru a ascunde o boală sau un eveniment neplăcut dar lipsit de importanţă!). Sunt minciuni care ascund adevărul sau îl mistifică, scopul fiind inducerea în eroare a deliberativului judeţean şi a opiniei publice. Cu ce scop? Este o întrebare la care consilierii judeţeni ar trebui să îi ceară să răspundă neîntârziat.

Simona Gaci a minţit cel puţin de două ori (am publicat dovezile de netăgăduit ale minciunilor) în exerciţiul funcţiunii, în calitatea oficială de secretar al judeţului. I-a minţit pe consilierii judeţeni şi pe cetăţenii Clujului – cei care au „angajat-o” să îi reprezinte.

Simona Gaci este jurist, deci are reprezentarea exactă a faptei şi a consecinţelor ei în plan administrativ şi penal. Dacă nu are bunul simţ să demisioneze, consilierii judeţeni ar trebui să îi ceară concedierea, iar locuitorii judeţului Cluj pot să îi pretindă să plece. Pentru că nimeni nu poate şti când minte şi când spune adevărul!