Psihologul Daniel David: “Incendiul de la Colectiv a descătuşat în oameni frustrări legate de stat”

David, care a lansat recent rezultatele unei cercetări asupra personalităţii românilor, este de părere că evenimentul din clubul Colectiv a declanşat nu doar reacţii de protest la o frustrare punctuală - vizavi de cauzele care au dus la producerea tragediei -, ci, în segmentele tinere şi cele mai emancipate ale societăţii, şi atitudini reflexive asupra vieţii în România şi organizării societăţii româneşti.

"Românii doresc schimbări de profunzime care să-i sincronizeze cu modernitatea europeană. Eu i-am spus "Timpul autonomilor!", dar cred că cel mai frumos a surprins lucrurile regele Mihai prin formula "Timpul României voastre a început!"", a spus David.

Acesta a arătat că reacţia românilor nu este neapărat surprinzătoare, mai ales pentru o persoană care "se uita la ţară printr-o grilă psihoculturală". Potrivit lui Daniel David, aceste evenimente au fost bine anticipate şi de ceea ce s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidenţiale.

"Tinerii cu un profil psihocultural mai vestic au provocat mereu în ultimii ani structura veche şi scârţâitoare a societăţii româneşti. Dar de data aceasta a fost prea mult şi nu cred că mai doresc doar funcţionarea mai bună a structurii actuale şi/sau cârpirea şi poleirea acesteia cu instituţii europene moderne, ci doresc chiar schimbarea structurii vetuste, prin reconstruirea statului pe temelia instituţiilor socio-culturale vestice. Aşa cum am arătat în monografia despre psihologia românilor ("Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală" - n.r.), există o tensiune esenţială între temelia colectivistă a statutului românesc şi instituţiile pe care încercăm să le asimilăm ca urmare a integrării noastre în Uniunea Europeană. Profilul psihocultural colectivist, aşa cum arată psihologul olandez Hofstede, ne face să fim o sumă de colective, membrii anumitor colective fiind organizaţi mai ales în funcţie de relaţii/cunoştinţe şi având o încredere şi cooperare/deschidere reduse faţă de indivizi care nu sunt din colectivul lor. Societatea românească devine astfel mai ales o luptă de influenţă între colective, luptă care, dacă colectivele sunt şi cuprinse de corupţie, devine o luptă între "găşti"", a mai arătat psihologul clujean.

Majoritatea ţărilor Uniunii Europene - cu excepţia Bulgariei, Greciei, Portugaliei şi României - au ca temelie individul autonom, care prin încredere şi cooperare cu alţi indivizi autonomi generează comunităţi prospere, adaugă el.

Psihologul clujean precizează că un profil psihocultural nu este superior altuia, dar el poate deveni mai mult sau mai puţin eficient în funcţie de contextul geopolitic al ţării şi de ambiţiile de dezvoltare a societăţii.

"Aşa cum am menţionat, contextul geopolitic de acum favorizează profilul psihocultural autonom, iar tinerii români sunt deja bine ancoraţi în acest model vestic, trăgând statul după ei. Statul este însă inerţial şi de aici rezultă o tensiune care se descătuşează din când în când. În acest context, da, reacţia românilor la acest eveniment este tipică", spune David.

În ceea ce priveşte continuarea acestor mişcări care au avut loc în ultimele zile, David este de părere că ele ar putea genera scopuri clar formulate - de sincronizare cu spaţiul vestic-, planuri pragmatice de atingere a scopurilor şi mijloace de monitorizare a implementării planurilor. Toate acestea pot fi formulate de societatea civilă, asumate de partidele politice şi urmărite în derulare de aceeaşi societate civilă.

"În contextual global al lumii, mişcarea de stradă trebuie să modernizeze România prin mijloace democratice, fără a stimula instabilitatea instituţiilor democratice. Dacă nu vor reuşi să facă acest lucru, mişcările de stradă se vor stinge în intensitate, dar va rămâne tensiunea dintre ambiţiile moderniste ale românilor şi structurile vetuste ale statului rămân, astfel că, inevitabil, vor urma alte mişcări similare când statul va da din nou greş. Şi, nefiind modernizat, statul va da cu siguranţă greş din nou, în curând. Dacă mişcările de stradă îşi ating scopul, atunci putem obţine schimbări majore în modernizarea ţării în câţiva ani. Dacă nu facem asta, atunci va trebui să aşteptăm 20 de ani ca această generaţie tânără şi modernistă să ajungă în poziţiile de influenţă socială de unde inevitabil va moderniza România", a concluzionat David.