Campaniile anti drog, praf în ochi. Copiii se droghează de la vârste fragede, autorităţile nu ştiu cum să-i ajute

Ascunşi sub o denumire pompoasă şi lipsiţi de fonduri, specialiştii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Cluj recunosc că nu reuşesc să ajute persoanele dependente de droguri în ciuda numeroaselor campanii de prevenire. ”Nu avem experiența statelor precum Spania sau Olanda la consum, nu știm cum să ajutăm o persoană cu probleme în loc să o marginalizăm”.

Principalele droguri folosite sunt în continuare marijuana și SNPP-urile (etnobotanicele). Cu toate că cele 7 magazine de etnobotanice din Cluj-Napoca au fost închise în 1 decembrie 2010, fenomenul nu a fost oprit ci s-a mutat pe internet.

În 2009 au fost desființate cele mai importante instituții ale statului care se luptau cu drogurile: Agenția Națională  Antidrog (ANA) și Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Când și-a reînceput activitatea, ANA a fost subordonată MAI, deși la nivel organizațional Agenţia consideră dependența ca fiind o boală care trebuie tratată ca atare prin diferite stagii de terapie. Cu atât mai mult cu cât organizația dorește să se axeze pe prevenirea consumului. Bolile sunt afaceri interne?

Dexintoxicare la psihiatrie

Clujul are teoretic două clinici de dezintoxicare, cu o singură problemă: sunt la psihiatrie. Conform inspectorului principal al Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Cluj, Sebastian Marcu, ”la ora actuală nu este o clinică post cură dar s-ar putea deschide una în funcție de nevoie și fonduri”.

“Aceste centre sunt specializate în dezintoxicare, tratament imediat și în mod special al dependeței fizice”, spune Marcu.

Fondurile sunt mici, implementarea proiectelor se face cu ajutorul partenerilor, crearea de centre așteaptă, clinicile de dezintoxicare sunt atașate de psihiatrie, dar bani pentru o cercetare amănunțită sunt?

Conform psihologului Daniel David nu e suficient să existe servicii ”ele trebuie validate științific. Dacă nu înțelegem asta aruncăm banii pe geam”.

Dar întrebarea rămâne aceeași, ce se întâmplă cu dependeții pe care îi avem deja? Situația centrului de dezintoxicare creat în cadrul psihiatriei are și nu prea explicație. Da, este vorba de o boală, da este nevoie de consultață psihologică, poate chiar psihiatrică, dar ce efecte are expunerea unui om aflat în sevraj într-un spațiu arhiplin cu oameni care au un tratament total diferit față de al său? Camere aglomerate, o baie la două camere, mâncare puțină și improvizație. Cu asta se confruntă cineva care vrea să se înscrie pentru un program de dezalcoolizare la psihiatrie.

Ruşinaţi să recunoască dependenţa

Clujul este un oraș al studenților, al tinerilor și al evenimentelor. E necesar ca abordarea să fie una flexibilă, capabilă de adaptare. Psihologul Daniel David recomandă o abordare ”psihoeducativă de sorginte cognitiv-comportamentală, care să-i ajute pe consumatori să-și regleze comportamentul, emoțiile și cognițiile pentru a face față tentațiilor”.

Cel mai grav e că oamenii sunt speriați să recunoască existența unei asemenea probleme din varii motive, rușine, presiune financiară, îndoctrinare religioagă sau, poate, pentru că nu știu cum pot scăpa de ea.

”În loc să ceară ajutor, țin în ei, în anumite cazuri poate până e prea târziu. Sfatul meu e ca în cazul în care există o problemă să vină către un centru, să meargă la un psiholog să discute. Cu cât se așteaptă mai mult cu atât va fi mai dificilă tratarea”, a adăugat Sebastian Marcu.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Cluj organizează proiecte care încep de la grădiniță care sunt axate pe informare și prevenire. În 2016 profesorii din Cluj vor participa la un curs de formare cu scopul de a știi cum să abordeze problema și să poată prelua activitatea centrului în școli, având în vedere lipsa de personal. În momentuld de față Centrul de Prevenire Cluj are doar patru specialiști, iar psiholog este abia din luna septembrie.