Zmeu sau Făt-Frumos: cele două profiluri de personalitate ale românilor. În ce categorie intră clujenii

Personalitatea naţională a românilor are o structură bipolară, formată din două profiluri complet diferite de personalitate, dar distribuite extrem de uniform la nivelul ţării, arată studiul prezentat miercuri de profesorul Daniel David.

“Pe de-o parte, avem un profil caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută asociată cu deschidere crescută, extraversiune, agreabilitate şi conştiinciozitate. Noi am numit acest profil factorul X+, adică are un potenţial foarte pozitiv. Avem al doilea profil care are următoarea structură: instabilitate crescută şi deschidere scăzută, agreabilitate scăzută, conştiinciozitate scăzută şi extraversiune scăzută. Aceste două profiluri bipolare sunt distribuite relativ egal la nivelul României şi în zonele de dezvoltare ale României, mă refer aici la cele opt zone de dezvoltare ale României. Am dat şi câteva nume metaforice pentru profilul X+ i-am spus, mergând pe tradiţia românească, «Făt-Frumos», şi la X-, «Zmeul», dar trebuie să înţelegem că profilurile nu sunt pozitive sau negative, ele sunt nişte profiluri cu potenţial pozitiv sau negativ fiindcă transformarea lor în comportamente funcţionale sociale depinde foarte mult de instituţiile socio-culturale pe care le avem. Profilul X+ este dominant, este mai frecvent între 30-50 de ani şi la oameni cu educaţie superioară, iar celălalt profil este mai frecvent între 14 şi 19 ani, are sens pentru că este perioada adolescenţei, şi peste 60 de ani. De asemenea, acest profil X-, este asociat cu un nivel mai scăzut de educaţie. Miza nu este să încercăm să schimbă personalitatea, miza este cum creezi instituţii socio-culturale moderne care să folosească maximal potenţialul din fiecare profil”, a declarat Daniel David.

Românii, ori pozitivişti, ori negativişti

Ceea ce au considerat, de asemenea, interesant cercetătorii clujeni a fost faptul că acest profil bipolar al personalităţii românilor este distribuit extrem de uniform la nivelul ţării, atât la nivel naţional, cât şi regional. De asemenea, nu există, potrivit trăsăturilor analizate, diferenţe majore din punct de vedere etnic, al genurilor sau al mediului (urban-rural). Singurele diferenţe înregistrate sunt cele pe categorii de vârstă.

“Această structură bipolară de personalitate are o serie de avantaje. Într-o lume nesigură, într-o lume plină de pericole această structură bipolară te face să fii mai puţin influenţat de acţiunea unor forţe negative asupra sistemului. Şi atunci este un lucru bun. Într-o lume lipsită de pericole, într-o lume în care ar trebui să fim foarte dinamici această structură bipolară nu ne ajută foarte mult.  Distribuţia personalităţii naţionale are o structură fractală în sensul că atât la nivelul ţării, cât şi la nivelul fiecărei zone de dezvoltare ai acelaşi raport între profilul X+ şi X-. Fiecare zonă de dezvoltare cuprinde în miniatură ţara în mod global. În ţările dezvoltate unde s-au făcut profiluri, Statele Unite şi Marea Britanie, profilurile nu sunt atât de opuse, ai profiluri mai nuanţate. Şi cu structura actuală pe care o avem putem să fim foarte performanţi mai ales că ai reuşit să ai acest sistem imunitar destul de important într-o lume impredictibilă. Analizele pe care noi le-am făcut în acest eşantion arată că nu sunt diferenţe în ceea ce priveşte cele două profiluri în funcţie de etnie, au fost luate în calcul etnia română, maghiară, germană şi alte categorii şi nu au fost diferenţe majore, importante între etnii. Nu au fost diferenţe importante nici la nivel de mediul rural sau urban. Diferenţele au apărut în funcţie de vârstă şi în funcţie de nivelul de educaţie”, a mai precizat psihologul clujean.

Clujenii sunt „Zmei”

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, reechilibrat pentru a fi perfect potrivit cu recensământul populaţiei din 2011. Cotele ţintite au fost cele opt regiuni de dezvoltare ale României, genul (m/f), mediul de provenienţă (urban/rural) şi vârsta (şase categorii de vârstă).

De exemplu, în regiunea Nord-Vest unde este inclus şi judeţul Cluj, alături de judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, studiile arată că profilul de personalitate la 55,4% dintre respondenţi este încadrat la secţiunea „Zmeu”, caracterizat de oameni nevrotici, neadaptaţi, depresivi, furioşi, cu potenţial scăzut pentru căldură umană, sentimente şi dorinţă de realizare.

“Încă din 2005, revista «Science» a prezentat profiluri de personalitate pentru 49 de ţări. Personalitatea americanilor, a englezilor există în literatura de specialitate. Din păcate, din această analiză România lipsea. De ce lipsea? Nu am avut instrumentele psihologice, nimeni nu s-a preocupat de această abordare. Am măsurat trăsăturile de personalitate. Am avut un test care măsura cinci atribute de personalitate: nevrotismul sau stabilitatea emoţională, extraversiunea – cât de deschis eşti pentru relaţiile cu oamenii, agreabilitatea, deschiderea psihologică spre nou şi conştiinciozitatea. Aceste teste au fost aplicate pe un eşantion de 1000 de subiecţi, eşantion care a fost gândit să fie reprezentativ pentru populaţia România după recensământul din 2011. Am selectat acest eşantion dintr-un eşantion mai larg de 2200 de participanţi”, a mai declarat David.

Studiul a fost realizat de un grup de cercetători de la UBB, în colaborare cu parteneri de la Universitatea Bucureşti. Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB are un program strategic de cercetare cognitiv-experimentală a psihologiei românilor, parte a unui program internaţional. Programul urmăreşte eliminarea decalajului pe care îl are cercetarea de profil din România faţă de cea internaţională şi dezvoltarea unor elemente inovative în domeniu, de tip cognitiv-comportamental.

“De foarte multe ori vechile distincţii între zonele ţării sunt mai degrabă prin prisma istoriei, când erau cândva bănăţenii nu ştiu cum, ardelenii erau nu ştiu cum. Dar câţi ardeleni au mers în Bucureşti, câţi moldoveni au venit în Transilvania, am mai căutat diferenţele acestea, se pare că din punct de vedere istoric nu ţin foarte mult, unde ţin sunt în autostereotipuri. Eu v-am prezentat cum suntem, nu cum credem că suntem. Dacă îi întrebi pe ardeleni cum sunt ei se văd diferiţi faţă de bănăţeni sau moldoveni. Aici am discutat nu despre cum credem că suntem, ci despre cum suntem”, Daniel David