Marea Neagră şi Dunărea, bariere naturale împotriva valului de migranţi din Asia şi Africa

Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, anul trecut au încercat să intre sau să iasă ilegal din România 1.232 de cetăţeni străini, ajutaţi de traficanţi de migranţi şi organizaţi, în general, în grupuri care au pornit de la trei-patru până la 132 de persoane.

România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest: frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică de migraţie, graniţa cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi ruta terestră est-mediteraneană, care este despărţită de Bulgaria. Aceasta din urmă cuprinde zona Grecia-Turcia, unde, în cea mai mare parte, migranţii ajung legal în Turcia, de unde trec apoi ilegal în Grecia sau în Bulgaria.

Dacă în anul 2012, cei mai mulţi cetăţeni străini care au încercat să intre ilegal în România au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră de la graniţa cu Serbia, în anul 2015, peste 50 la sută au fost prinşi la frontiera cu Bulgaria.

Printre metodele pe care le folosesc migranţii pentru a încerca să intre ilegal în România, pe la frontiera cu Bulgaria, cea mai folosită este ascunderea în tiruri încărcate cu pepeni, cartofi, cărbuni, haine, piese auto sau electronice, după ce, împărţiţi în grupuri mici, de maxim opt persoane, taie prelata autotrenurilor, de cele mai multe ori fără cunoştinţa şoferilor.

Începând din 2013 au fost înregistrate şi primele cazuri de migraţie ilegală pe Marea Neagră, când poliţiştii de frontieră au prins 118 cetăţeni străini.

Anul următor, Poliţia de Frontieră a sporit măsurile la Marea Neagră şi au fost depistate cinci grupuri de migranţi, care au numărat, în total, 316 persoane. Oamenii, care erau în pericol, fiind înghesuiţi pe ambarcaţiuni nesigure, fuseseră aduşi din Turcia de călăuze, care, ulterior, au fost identificate şi arestate.

Poliţiştii de frontieră au stabilit că cea mai mare parte a migranţilor provin din Siria, Irak, Iran, Afganistan, Algeria, Maroc, Tunisia şi Pakistan.

Oficiali ai Poliţiei de Frontieră susţin că în faţa valului de migranţi care au invadat alte ţări ale Uniunii Europene, România are avantajul unor graniţe naturale, cum sunt Dunărea şi Marea Neagră. "Raportat la ce se întâmplă în alte state, se poate spune că, în România, migraţia ilegală nu constituie o problemă", spun sursele citate.

Marea Neagră şi Dunărea, care funcţionează ca bariere naturale, ajută România să nu ia în calcul construirea unor garduri pentru a împiedica migraţia ilegală.

Primii care au construit un astfel de gard au fost grecii, care au folosit materiale similare celor folosite de trupele NATO în teatrele de război. Grecia a construit gardul în anul 2011, pe o distanţă de 12 kilometri, de-a lungul frontierei cu Turcia, unde se concentrează toate liniile migraţioniste din Africa şi Asia, în condiţiile în care Turcia permite pe teritoriul său accesul fără viză pentru iranieni, irakieni, afgani, libieni, etiopieni şi somalezi.

"Ruta pe Marea Neagră este foarte periculoasă, pentru că este o mare schimbătoare, pe care este greu de navigat. Din acest motiv, bărcile cu migranţi navighează în apropiere de ţărm, unde sunt uşor de reperat de poliţiştii de frontieră. Este foarte periculos, motiv pentru care acţiunile pe mare au devenit mai mult opereaţiuni de salvare şi mai puţin de supraveghere", au explicat oficiali din Poliţia de Frontieră.

Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.