Raport Freedom House: Presa este doar parţial liberă în România

Conform raportului Freedom House numai 63 de ţări (32%) au o presă liberă, pe primele locuri situându-se Norvegia, Suedia,  Belgia (primele două locuri), Finlanda şi Olanda (ambele situându-se pe poziţia a treia la nivel internaţional), Danemarca şi Luxemburg (poziţia a şasea), Barbados, Canada, Germania, Portugalia (poziţia a 22-a), Republica Cehă (28), Australia, Austria, Belize şi SUA (31), Franţa (35), Slovacia şi Marea Britanie (38), Slovenia (41), Polonia (47), Spania (52) şi Israel (61),  relatează Mediafax.

România a rămas tot pe poziția 84

În acelaşi timp, 71 de ţări (36%) au fost considerate ca având o presă parţial liberă anul trecut, România fiind inclusă între acestea şi ocupând locul 84 la nivel global, aceeaşi poziţie cu Republica Dominicană. Şi în ediţia de anul trecut a raportului, România a fost considerată de Feedom House ca fiind o ţară cu o presă parţial liberă, ocupând tot poziţia 84 la nivel global.

La nivel global, 65 de ţări (32%) nu au o presă liberă, iar ultimele poziţii sunt ocupate, în ordine, de Coreea de Nord (199) şi Uzbekistan şi Turkmenistan (197). Printre ţările care nu au o presă liberă sunt menţionate în raport şi Turcia (142), Afganistan (145), Rusia (180), China (186) şi Belarus (194).

Libertatea presei în 2014, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani

Pe de altă parte, potrivit raportului realizat de Freedom House, libertatea presei a fost, în 2014, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de presă s-au deteriorat brusc în 2014, iar jurnaliştii din întreaga lume s-au confruntat cu presiuni care s-au reflectat asupra fluxului liber de ştiri şi informaţii, inclusiv cu ameninţări grave la propria lor viaţă.

Potrivit raportului, guvernările au folosit tactici diverse, inclusiv arestări şi cenzură, pentru a reduce la tăcere vocile critice. De asemenea, teroriştii şi alte forţe non-statale au răpit şi au asasinat jurnalişti în încercarea de a muşamaliza conflictele armate şi crima organizată.

Pe de altă parte, potrivit raportului, persoane foarte bogate, care deţin operaţiuni în media privată într-un număr din ce în ce mai mare de ţări, au folosit aceste companii de presă pentru a susţine o anumită guvernare, un anumit partid politic sau în interesul propriilor lor interese.

Totodată, mai notează raportul, statele democratice s-au luptat în 2014 să facă faţă asaltului propagandistic făcut de regimuri autoritare şi grupuri militare.