Actualitate
Romii din Cluj-Napoca vor ca pe indicatoarele cu numele oraşului să apară şi denumirea în romani
Romii din Cluj-Napoca vor ca pe indicatoarele care vor fi amplasate la ieşirile şi intrările în municipiu, alături de numele oraşului în română, maghiară şi germană să apară şi denumirea în limba romani, întrucât numărul romilor este mult mai mare decât al germanilor.
Mai multe organizaţii ale comunităţilor de romi din Cluj-Napoca i-au cerut, joi, primarului Emil Boc scrierea denumirii oraşului şi în limba romani pe indicatoarele amplasate la ieşirile şi intrările în municipiu.
Reprezentantul comunităţii rome în cadrul Prefecturii Cluj, Dragoş Roşianu, a declarat că nu înţelege de ce denumirea oraşului trebuie să fie şi în limba germană, pe lângă română şi maghiară, şi nu şi în romani, în condiţiile în care, la recensământul din 2011, s-au declarat de etnie romă 3.273 de persoane şi doar 544 au spus că sunt germani.
"Am cerut, joi, în numele mai multor organizaţii rome, primarului Emil Boc scrierea denumirii Cluj-Napoca şi în limba romani - Clujo sau Fhoro - pe indicatoarele care vor fi amplasate la intrările în localitate. Considerăm că într-o capitală europeană a tineretului acest gest de curtoazie faţă de populaţia de etnie romă este absolut necesar, în condiţiile în care există o comunitate extinsă de romi în diverse părţi ale oraşului. Nu înţelegem de ce denumirea oraşului trebuie să fie şi în limba germană, pe lângă română şi maghiară, nu şi în romani, în condiţiile în care, la recensământul din 2011, s-au declarat de etnie romă un număr de 3.273 de persoane şi doar 544 au declarat că sunt germani”, a spus Roşianu.
Primăria Cluj-Napoca a anunţat, miercuri, câştigătorul concursului organizat pentru "Intrările oraşului - sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca”, urmând să fie amplasate, în acest an, la intrările şi ieşirile din municipiu, turnuri pe care scrie, pe lângă denumirea în română, şi denumirea în limbile maghiară - Kolozsvar, şi germană - Klausenburg.
"Contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae. Proiectul câştigător - o structură metalică sub formă de turn - a fost apreciat de juriu ca fiind coerent şi creativ, reprezentativ pentru oraş, cu un design care se evidenţiază, funcţional, durabil, uşor de întreţinut şi cu un raport cost-eficienţă în concordanţă cu dimensiunea şi materialele propuse”, se arăta în informarea primăriei.
Juriul concursului a fost alcătuit din Ioan Sbârciu, Radu Solovăstru, Ligia Subţirică, Ioana Mihaela Agachi, Szabolcs Guttman, Romulus Zamfir, Tudor Giurgiu şi Florin Moroşanu.