Gara Mică din Cluj s-ar putea transforma într-un centru de artă contemporană

Prefectul judeţului Cluj Gheorghe Vuşcan a declarat cu ocazia Adunării Generale a Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 că are un răspuns de la SN CFR care este dispus să dea orașului în chirie Gara Mică pentru amenajarea unui centru de artă contemporană.

„Sunt printre cei care susțin într-un fel sau altul candidatura Clujului la acest titlu. Mai trebuie să vedem cine și cum poate susține financiar proiectele. Am reușit să facem niște demersuri pentru gara mică. Ne-am interesat dacă e disponibilă. Spre bucuria noastră, există disponibilitatea Companiei de Căi Ferate Române să ne pună la dispoziție spațiul, cu chirie, dar cu siguranță pe o sumă modică, zic eu. N-am discutat aspecte legate de cumpărare. Am la mine răspunsul pozitiv de la compania de căi ferate prin care ei își dau acordul pentru închiriere”, a precizat Vuşcan.

Primarul Emil Boc nu s-a arătat prea entuziasmat de varianta închirierii Gării Mici, preferând preluarea spaţiului în administrarea primăriei sau a Consiliului Judeţean.

„Închiriere nu răspunde planurilor culturale ale orașului pe termen mediu și lung. M-aş bucura ca acest demers de a obţine Gara Mică pentru transformarea ei într-un centru de artă contemporană să se concretizeze. Este o opţiune de la CFR ca acel spaţiu să-l închiriem. Aşa cum s-a obţinut transferarea cu titlu gratuit prin Hotărâre de Guvern a Casei de Cultură a Studenţilor în administrarea primăriei, sperăm ca CFR să ne dea în administrare Gara Mică pentru un centru de artă contemporană. Este nevoie de o Hotărâre de Guvern în acest sens. Există determinarea Primăriei să investească acolo. Va trebui să negociem la sânge, să profităm că avem un ministru al Transporturilor de la Cluj (n.red. Ioan Rus). Primăria este dispusă să se implice logistic. Gara Mică se degradează. Noi suntem pregătiţi să o preluăm. Nu avem o dispută pe acest subiect, poate Consiliul Judeţean Cluj doreşte să preia acel spaţiu. Oricine va prelua clădirea, ori primăria, ori Consiliul Judeţean, noi oricum suntem pregătiţi să susţinem financiar proiectul” a precizat Boc.

Emil Boc a mai precizat că a obţinut de la ministrul Culturii Ioan Vulpescu promisiunea că anunţarea sumei cu care ministerul va finanţa proiectul capitalei europene se va face înaintea desemnării oraşului câştigător.

“Am obţinut acordul de la Ministrul Culturii Ioan Vulpescu ca alocarea sumelor să se facă înainte de anunţarea câştigătorilor. Avem susţinerea Guvernului să se aloce bani înainte de anunţarea oraşului, sperăm că va fi Clujul, câştigător pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. În primul rând, orașul câștigător trebuie să știe că poate conta pe niște bani, ca să nu avem surprizele pe care le-am avut cu Capitala Tineretului. Am cerut ministrului Culturii ca Guvernul să-și asume o astfel de susținere, fie că este unul, două sau câteva milioane de lei și avem promisiuni că așa se va întâmpla. Asta ne va da şi proiecţia bugetară, perspectivă de a şti pe ce se poate conta din partea Guvermului ”, a mai completat edilul.

Florin Moroşanu a apreciat faptul că anul acesta a primit mai mulţi bani de la Consiliul Local pentru susţinerea activităţii asociaţiei.

“Creşterea bugetului alocat de către Consiliul Local pentru sprijinirea activităţii Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 a crescut de la 4,5 milioane de lei în 2014, la 9 milioane de lei în 2015. Practic, suma s-a dublat. În curând, vom ajunge ca 1% din bugetul oraşului să fie alocat pentru cultură”, a subliniat Moroşanu.

Moroşanu a precizat şi cele nouă teme pe care se va concentra activitatea asociaţiei în lunile următoare, dintre care amintim Satul transilvan, un proiect menit să atragă atenţia asupra depopulării satelor şi pierderea obiceiurilor, Creativitate socială, Interculturalitate, Someş de la Vest la Est, Youth Legacy, Artele Spectacolului, înfiinţarea unui centru de artă europeană, adică o platformă multifuncţională de cercetare, expunere, educaţie şi promovare în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane, Cluj Media City, care ar presupune fondarea unui centru de producţie media şi cinematografică, precum şi înfiinţarea unui fond (Transilvania Film Fund) care să ajute la dezvoltarea de profesionişti în media, în audio-vizual sau Treasure Cluj, care este un program de intervenţii artistice în spaţiul public prin dezvăluirea Clujului prin locurile sale şi prin oamenii săi. Cel mai reprezentativ proiect din cadrul Treasure Cluj este Ziua Curţilor Deschise.

Anul acesta, în luna octombrie, este termenul limită pentru depunerea aplicaţiei, urmând ca în luna noiembrie, echipa oraşului, formată din 10 clujeni, să se întâlească cu juriul internaţional pentru a le prezenta aplicaţia.

Moroşanu a mai adăugat că bugetul Asociaţiei pentru 2015 este de 430.000 de lei, bani proveniţi din sponsorizări, finanţări publice şi cotizaţii.

O singură voce critică

Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania, a criticat prezentarea Asociaţiei, precizând că instituţia pe care o conduce nu se regăseşte niciunde.

„Fără o sală de concerte a Filarmonicii, slabe speranţe să fim capitală culturală. Fără instituţii profesioniste, filarmonica nu se regăseşte în prezentarea dumneavoastră, teatrul şi opera stau să ne cadă în cap, spaţii profesioniste de expoziţii nu avem, haideţi să le facem. Eu am susţinut tot timpul că nu vreau să fiu o capitală culturală numai pentru un an”, a precizat Tabacu.