Tradiția săsească, promovată la Turnul Croitorilor

Iniţiat în 2008 împreună cu municipalitatea bucureșteană spre a marca reintroducerea străzii Smârdan (fosta Uliţă Nemţească) în zona dedicată traficului pietonal, a continuat din 2009 sub titulatura Carnavalul Lolelor începând a fi organizat de Centrul Cultural  Petre Ţuţea cu susţinerea regretatului Burgermeister Daniel Thellmann în burg-ul medieşean şi cu sprijinul Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) și a Centrului Cultural Româno-German în Citadela Sighişoarei.

Proiectele Centrului Cultural Petre Ţuţea prin care se promovează tradiția săsescă a fasching-ului în forma sa medievală – specifică unor burg-uri din vechile scaune săsești din perioada Universității Saxone – ca parte a patrimoniului cultural comun, continuă în acest an și la Cluj-Napoca unde Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor va gazdui proiectul "Der Sächsische Fasching – Siebenbürgische Tradition in Klausenburg". Parteneri educaționali ei evenimentului sunt Colegiul Naţional George Coșbuc și Liceul Teoretic Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca.

Printre activităţile promovate în cadrul acestui eveniment se află: conferințe pe tema evoluției comunității săsești în Transilvania sau pe tema istoriei carnavalului în Transilvania, expoziție de costume de fasching săsesc, expoziție de steaguri de breaslă, expoziție de recuzită de fasching săsesc (lăzi de breaslă, bice, zuruitori, talăngi, ș.a.m.d.), expoziții cu lucrări pe tema carnavalului realizate în acuarele de elevi clujeni, ateliere de confecționare de măști sau costume de carnaval.

Ce este Carnavalul Lolelor?

Carnavalul Lolelor este cunoscut ca o sărbătoare populară cu mascarade, deghizări, petreceri variate, jocuri hazlii şi mimice. Prima atestare a Carnavalului datează din 1097 și face referință la cel venețian.

Acest tip de manifestare se desfăşoară în perioada ce precede Postul Paştelui, începând cu data de 6 ianuarie (mai ales în Italia, dar şi în alte ţări din vestul Europei – Austria, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Lichtenstein, dar și Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația sau Franța, Irlanda ori Anglia) şi se sfârşeşte cu Miercurea Cenuşii.

În spațiul comunităţilor săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht). La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching - cuvânt de origine austriaco–bavareză, iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich - în dialectul săsesc), uzitate în special în perioada de dinainte de Miercurea Cenuşii (Aschermittwoch) - cu care începe Postul Paştelui.

În domeniul tipologic Carnavalul de la oraş se înscrie şi obiceiul lolelor din arealul cuprins în vechiul Scaun săsesc Cincu,  respectiv Valea Hârtibaciului (Harbachtal - în dialectul săsesc), cât și forme diferite din arealul cuprins între Văile Târnavelor (Kokelgebiet - în dialectul săsesc) așa cum este cazul la Saschiz, Valea Viilor sau Bazna.

Cea mai veche atestare a acestui obicei, care indică şi conţinutul lui semantic, se găseşte în Indiculus superstitionum et paginarium, din secolul al XVII-lea.