Pute, da-i călduţ! Aşa tratează autorităţile problema depozitării gunoaielor

Depozitarea pe rampa de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost sistată încă de luni seară, când operatorii de salubritate au primit o notificare de la Salprest Rampă, firma care se ocupă de administrarea gropii de deşeuri, că nu se mai pot face depozitări.

Rampa de deşeuri a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, gunoaiele urmând să fie duse la o rampă temporară, în condiţiile în care noul centru de deşeuri, cu finanţare europeană, nu a fost finalizat de Consiliul Judeţean.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi că instituţia a fost anunţată luni seară de către societatea Salprest Rampă că nu se mai pot depozita gunoaiele menajere, în condiţiile în care rampa a fost închisă.

Cum s-a ajuns aici? Ce soluţii există? Cine plăteşte pagubele?

Avertizări de la Bucureşti

Autorităţile locale şi judeţene au fost avertizaţi de către cei din Bucureşti într-o şedinţă fulger la care au participat Toma Petcu şeful Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Florea Diaconu, comisar şef Garda Naţională de Mediu. Consiliul Judeţean Cluj a primit termen până în 15 iulie să construiască o altă rampă de gunoi.

Aceştia susţin că depozitul temporar este autorizat din 2012, dar firma care administra rampa de gunoi a preferat să supraîncarce în mod ilegal depozitul principal în loc să folosească această rampă mai mică. Practic, Salprest Rampă a depăşit limita maximă a depozitului principal de la Pata Rât cu 172.000 de metri cubi.

„Suntem într-un fel de paradox. Cei de la Salprest nu au respectat autorizaţia de mediu care a fost emisă de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi au depozitat gunoiul într-o zonă care nu era autorizată, aproximativ 172.000 de tone, cele 46.000 de tone care au fost autorizate, capacitatea, rampa de selectare intermediară nu este la momentul actual ocupată, avem posibilitatea ca în această zonă să se depoziteze în baza autorizaţii emise, iar pentru cele 172.000 de tone Garda de Mediu s-a autosesizat şi a amendat operatorul şi a sesizat organele abilitate”, a precizat Toma Petcu”, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Toma Petcu.

Se modifică proiectul Centrului de Deşeuri

În aceeaşi şedinţă s-a mai stabilit ca acest depozit temporar să fie folosit o perioadă de aproximativ şase luni, până la punerea în funcţiune a aşa numitei Celule A din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, care este coordonat de Consiliul Judeţean Cluj. Proiectul acesta însă, deşi a fost demarat în 2012, a suferit multiple amânări. Ultimul termen de finalizare a expirat în octombrie 2014, când CJ Cluj a reziliat contractul cu firmele care se ocupau de realizarea lui.

"Soluţia este depozitarea, în continuare, a deşeurilor pe depozitul temporar situat lângă actuala rampă de gunoi de la Pata Rât, care este gol şi autorizat din 2012 şi pe care se poate depune timp de şase luni. După această perioadă, se va desfiinţa depozitul temporar şi se vor putea depozita deşeurile pe viitoarea rampă care face parte dintr-un proiect al CJ Cluj. De asemenea, vom modifica proiectul derulat de CJ Cluj pentru depozitarea deşeurilor, astfel încât să fie finalizată cât mai repede prima celulă de depozitare, care în şase luni să fie operabilă", a spus Florin Diaconu, comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

Potrivit acestuia, gunoaiele au fost depozitate ilegal în ultimii ani pe vechea rampă de la Pata Rât, şi nu pe rampa temporară de lângă, care este goală.

Ordin de la Bucureşti: Construiţi o nouă rampă de gunoi

Astfel, deşeurile colectate din Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj vor putea fi depozitate până în 15 iulie pe o rampă temporară, situată lângă actuala rampă de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluţie până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au primit termen până în 15 iulie să construiască o altă rampă de gunoi. În cazul în care autorităţile locale şi judeţene nu se vor conforma şi nu vor construi o rampă definitivă de gunoi până la data de 15 iulie, rampa de gunoi de la Pata Rât se va închide definitiv, iar gunoiul urmează să fie transportat în judeţele învecinate.

Emil Boc e optimist

Niciunul dintre oficialii prezenţi la şedinţa de la Prefectura Cluj, de marţi, nu a putut explica însă de ce deşeurile menajere au fost depozitate ilegal în ultimii trei ani pe rampa veche de la Pata Rât şi nu pe cea temporară, care, deşi autorizată, nu a fost folosită, iar primarul Emil Boc a declarat că va avea o discuţie cu reprezentanţii Salprest Rampă.

Comisarul Florin Diaconu a mai spus că atât Primăria Cluj-Napoca, cât şi Salprest Rampă vor răspunde pentru recuperarea deşeurilor depozitate ilegal - cei 172.000 de metri cubi – şi că au termen până la 15 iulie să aducă terenul la starea iniţială.

„Practic, există un termen, 15 iulie, în care toţi cei care au depozitat gunoaie, Primăria Cluj-Napoca şi restul judeţului, pentru că nu doar primăria a adus aici gunoaie, trebuie să găsească soluţii împreună cu operatorul pentru a duce la noul depozit care se construieşte acum într-o nouă celulă sau într-o altă locaţie autorizată acele deşeuri care, astăzi, sunt acolo. Pe costurile firmei sau ale noastre, comune, acest lucru urmează să se stabilească după ce se analizează relaţiile contractuale”, a spus şi Emil Boc, care a dat asigurări clujenilor că nu vor rămâne cu gunoiul neridicat din faţa casei.

Cum se mai scuză Consiliul Judeţean Cluj

Până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, care poate dura mai mult de un an, va fi necesară căutarea unor soluţii de depozitare în alte judeţe a deşeurilor.

Lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor ar fi trebuit să fie finalizate în luna octombrie a anului trecut, lucru care nu s-a întâmplat. Ulterior, Consiliul Judeţean Cluj a reziliat contractul cu cele patru firme care se ocupau de acest proiect în valoare de 107.520.112,98 lei, pentru realizarea căruia se folosesc şi fonduri europene. Până în prezent, finalizarea acestui proiect a fost amânată de cel puţin trei ori, iar în perioada imediat următoare se va relua întreaga procedură de licitaţie. Mai mult, CJ Cluj a depus o plângere penală împotriva firmelor care execută lucrările la centru.

„Noi în acest moment suntem în procedură de reevaluare a proiectului şi repunerea lui pe site-ul de licitaţie. În cel mai scurt timp vom demara acest lucru. Astăzi semnăm contractul cu UTCN pentru revizuirea proiectului. Amânările sunt din cauze multiple, au fost neconformităţi cu proiectul iniţial, neexecuţia conform acestui proiect a dus chiar la plângeri la DNA, vor curge în continuare şi procese cu antreprenorii. Proiectul trebuie să meargă în continuare, găsim un alt antreprenor conform legii şi continuăm”, a declarat vicepreşedintele CJ Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan.

"Clujul riscă amenzi de la 2.300 la 135.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, în cazul în care obiectivul CMID nu va fi operațional la noul termen stabilit, iar Comisia Europeană va declanșa procedura de infringement asupra României", a declarat consilierul judeţean Mihai Seplecan.

Maşinile de gunoi stau cu deşeurile în garaje

Conducerea Salprest Rampă a refuzat să facă declaraţii pe această temă, menţionând că încă nu a fost găsită o soluţie, astfel încât, de marţi dimineaţă, zeci de maşini care au colectat gunoaiele din municipiul Cluj-Napoca nu au unde deversa şi stau încărcate în garaje sau pe trasee.

Epopeea gunoaielor de la Pata Rât

În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei. În urma sistării depozitării deşeurilor, circa 200 de romi care îşi câştigă existenţa pe rampa de la Pata Rât în urma colectării şi valorificării materialelor reciclabile au protestat faţă de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deşeurile în acelaşi loc.

Care judeţ acceptă gunoaiele Clujului?

Autorităţile de la Bucureşti spun că la ora actuală în judeţul Cluj nu există nicio groapă de gunoi conformă şi că se caută soluţii în judeţele învecinate, cum ar fi Alba sau Bistriţa, care au gropi ecologice. “Este responsabilitatea atât a Consiliul Judeţean Cluj, cât şi a Primăriei Cluj-Napoca, să urmărească gunoiul produs până la distrugerea definitivă. Faptul că ele au fost depozitate pe o rampă intermediară nu înseamnă că s-a rezolvat problema definitivă a acestui gunoi”, a mai spus Toma Petcu.