Războiul monumentelor: Statuile româneşti sunt caricaturi, cele maghiare ies în evidenţă

Arhitecţii şi sculptorii spun că, deşi Clujul are cel mai mare număr de artişti plastici raportaţi la numărul de locuitori şi beneficiază şi de două instituţii importante de artă - muzicală şi vizuală, părerea oamenilor de specialitate nu contează în faţa edililor, aspect negativ ce se constată în apariţia unor monumente fără valoare artistică.

„În momentul când cineva doreşte să facă din Cluj capitală europeană a tineretului sau o capitală culturală europeană trebuie să-şi arunce o privire de specialist asupra aspectului general al oraşului. Noi ne-am propus să aducem oameni de specialitate să avem puncte de vedere academice şi de specialitate. Aceasta înseamnă Academia de Arte în care sunt oameni şi la peisagistică şi la sculptură, pictori, oameni care au educaţie de artă şi care ştiu să-şi formuleze un punct de vedere vizavi de ce este frumos şi ce s-ar potrivi mai bine centrului istoric al oraşului pornind de la tradiţia istorică, culturală. Până acum nu au fost luate în vedere decât punctele gospodarilor oraşului care hotărâsc întotdeauna ce este important şi ce este bine pentru municipiului. Clujul are o serie de lucruri făcute în grabă şi după conjunctură”, a declarat inginerul Petre Ungureanu din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

Avram Iancu, „cea mai mare catastrofă”

Petre Ungureanu a avertizat că monumentele româneşti, în special statuia lui Avram Iancu, conţin câteva stridenţe majore.

„Nu ai voie să te joci cu istoriile şi cu figurile unei naţiuni, nici cu simbolurile Ardealului şi nu ai voie să laşi posterităţii o imagine care să permite anecdote suburbane de proastă calitate. În loc să fie tratată cu respect, este tratată cu foarte multă desconsideraţie pentru faptul că grupul statuar de jos nu are nicio legătură cu imaginea de sus, nimeni nu buciumă cu buciumul în sus, partea de jos a statuii nu are nicio legătură cu partea de sus a statuii, partea de sus a statuii este o inadvertenţă flagrantă privind ţinuta personajului, îmbrăcămintea sa. Avram Iancu nu arată aşa. Imaginea pe care Barbu Iscovescu o lasă este imaginea unui bărbat falnic, gestul cu mâna contrabalansat de sabie nu e fidelă, omul a avut întotdeauna două pistoale în brâu, nu a avut niciodată o sabie. Toate acestea fac ţinta anecdotelor. Merită să schimbăm imaginea pe care istoria ne-o lasă cu o caricatură care să strice mitul unui mare bărbat?”, spune acesta.

„Statuia lui Avram Iancu este o «catastrofă» care nu face cinste oraşului, iar monumentul Rezistenţei Anticomuniste este de asemenea atât de nereuşit, încât cineva a întrebat dacă «a fost făcut pe vremea comuniştilor». Au fost realizate în ciuda opoziţiei artiştilor plastici”, spune Alex Păsat, artist plastic.

„La vremea când s-a iniţiat ridicarea statuii lui Avram Iancu artiştii plastici s-au opus cu vehemenţă. Edilii au ales varianta sculptorului Ilie Berindei pentru că era cea mai înaltă şi pentru că a avut şi un puternic sprijin politic”, a precizat şi arhitectul Ionel Vitoc.

Specialiştii s-au legat şi de Piaţa Avram Iancu pe care o consideră dezastruoasă.

„Ce se vede pe fundalul unei catedrale foarte frumoase? O cutie minunată pe peretele căruia vedem program de apă, orele la care se dă apa, «spuneţi nu cerşetoriei», lângă care vedem instalaţiile electrice, în faţa cărora există această pădure de ţepe albastre în care steagurile se deteriorează pe zi ce trece. Nu ai voie să te joci cu simbolurile unei ţări. Fântâna arteziană care are o cutie de comandă este absolut catastrofală”, sunt de părere arhitecţii.

Statuile ungureşti, mult mai bine puse în evidenţă

Specialiştii clujeni spun că maghiarii ştiu să-şi pună în evidenţă statuile.

„Clujul are cea mai frumoasă statuie ecvestră, una dintre cele mai frumoase din Europa, Matei Corvin, proiectat pe fundalul Bisericii este absolut la locului lui. La fel, la locul lui este şi Sfântul Gheorghe, proiectat pe faţada Bisericii Reformate. Baba Novac e la locul lui pe Bastion, Şcoala Ardeleană e minunată, monumentul Carolina e la locul lui, Clujul are locuri minunate. În momentul în care ungurii îşi propun să facă ceva serios o fac, exemplu, statuia lui Marton Aron este un exemplu de respect pentru un om care a fost primul episcop romano-catolic al ungurilor”, a mai precizat Ungureanu.

„Clujul are monumente care sunt de excepţie. Avantajul Clujului este faptul că ungurii se vor strădui groaznic să facă din Cluj capitală europeană sperând să se pună şi mai mult în evidenţă. Cu atât mai mult, decentele simboluri şi treceri ale românilor pe meleagurilea acestea trebuie păstrate cu sfinţenie”, mai spun specialiştii.

Mihai Viteazul, arhitectura ţărilor sărace

„Dacă ai o statuie ca a lui Matei Corvin în Cluj, ideea lui Ceauşescu de a-l face neapărat pe Mihai Viteazu în partea cealaltă nu este cea mai fericită. Este amplasat pe imaginea cea mai jalnică a arhitecturii ţărilor sărace, plasat pe fundalul blocului arc de la Republica care este o imagine, dacă te uiţi în piaţa aia unde fiecare casă este un hotel particular, fiecare clădire are o arhitectură, acolo nu se mai poate face nimic. Dacă în spate i se face o perdea verde din conifere care să nu-şi piardă frunza şi dacă umpli piaţa cu verdeaţă, statuia poate să fie decentă”, au concluzionat specialiştii.