Salvamontist clujean: Puteam ajunge în 2 ore. Ni s-au pus bețe-n roate!

"Cred că salvamontiştii se puteau implica mai bine, ne asumăm o parte din vină, că nu am reuşit să ne impunem în mulţi ani ca un colaborator viabil de luat în seamă. Noi am fost alarmaţi ultimii, am fost, nu pot spune refuzaţi, dar este o perceptie la nivel naţional. Salvamont nu apare pe indexul de alarmare la 112. Dacă se întâmplă un accident pe munte, o rătăcire a cuiva pe munte, noi aflăm ultimii. Nu suntem parte a celulei de criză. În cazul în care se întâmplă un accident, Salvamont Cluj nu este pe lista celulei de criză a domnului prefect. Ar fi trebuit să batem la mai multe uşi, sau cu mai multă forţă şi să încercăm să le deschidem", a spus, miercuri, şeful Serviciului Salvamont Cluj, Gheorghe Frăţilă.

Frăţilă a explicat că Salvamont Cluj s-a mobilizat imediat ce a fost anunţat despre producerea accidentului aviatic. Astfel, au fiind trimişi oamenii aflaţi în zonă, respectiv salvamontiştii din Fântânele, salvatorii voluntari, iar în paralel a fost formată o echipă din Cluj-Napoca, dotată cu foarte mult echipament, în total fiind vorba despre 16 persoane.

"Ne-am deplasat, după informaţiile primite, în Poiana Horii, am ajuns la centrul de comandă, unde erau reprezentanţii USU şi prefectul şi am urmat strict indicaţiile date şi ne-am deplasat în zona Crucea Iancului. Pe drum s-au mai primit informaţii despre loc, s-a spart echipa la un moment dat. Între timp, am aflat că erau coborâte primele victime la Horea, aşa ca am mers la Horea, în judeţul Alba, unde ne-am pus la dispoziţia centrului de comandă coordonat de ISU Alba", a explicat şeful Serviciului Salvamont Cluj.

„Bâlbâielile“ ar fi putut fi evitate

La rândul său, salvamontistul Codrin Roman a explicat că a propus o metodă logică de căutare a avionului prăbuşit, în zona în care există semnal telefonic, care însă nu a fost luată în considerare.

Roman a povestit că a sunat la 112 şi a fost introdus într-o conferinţă cu alte autorităţi implicate şi cu doctorul Zamfir. Acesta i-a solicitat medicului să citească date de pe aparatul GPS al avionului. „I-am cerut să îmi citească localităţile care sunt indicate pe GPS şi să facă o linie dreaptă între acestea. Liniile indicau că avionul se afla undeva la mijloc între localităţile Mărişel şi Arieşeni şi la mijloc între localităţile Mătişeşti-Poiana Horea. Se putea face mijlocul acelor două lunii şi rezulta cu aproximaţie locul", a explicat el.

Salvamontişti din Cluj au ajuns la Pasul Ursoaia unde ar fi trebuit să înceapă căutarea, mai exact să caute pe banda de semnal GSM. „Din Şaua Ursoaia am fost întorşi la Mărişel, la Crucea lui Avram Iancu. Se putea acoperi zona, cu oameni plasaţi din zece în zece metri şi se puteau balea dintr-o dată toată banda. Şi nu căutam o persoana ci căutam avionul şi persoane care fac gălăgie. Drumul de la Pasul Ursoaia spre Mărişel are în jur de 20 de kilometri şi s-a făcut un du-te vino. Noi am primit un ordin să mergem la Crucea Iancului şi ne-am dus acolo", a spus Roman. 

La rândul său, primarul comunei Beliş, Viorel Crainic a subliniat: „Decizia de a retrimite forţele spre Mărişel nu vă pot spune cine a luat-o. La un moment dat, şeful ISU Cluj, colonelul Dorin Ungur a spus că este bine să ne deplasăm spre zona Mărişel. L-am auzit fiind mai aproape de dânsul. Nu vă pot spune cine i-a sugerat asta sau dacă a primit o informaţie".