Statuia lui Matei Corvin, inaugurată de oficialităţi române şi ungare

Printre cei prezenţi s-au numărat vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt, ministrul Resurselor Naţionale din Ungaria, Rethelyi Miklos, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Kelemen Hunor, primarul Sorin Apostu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe şi europarlamentarul Tokes Laszlo. Semjen Zsolt a spus că istoria restaurării grupului statuar Matei Corvin simbolizează cooperarea româno-maghiară, iar Kelemen Hunor a evidenţiat faptul că fondurile pentru restaurare au fost suportate în părţi egale de România şi de Ungaria. Lucrările la grupul statuar Matei Corvin au început în urmă cu aproximativ un an şi au costat aproape 800.000 de euro, bani suportaţi în proporţie egală de guvernele României şi Ungariei. Monumentul îl înfăţişează pe regele Matei Corvin călare, înconjurat de comitele de Timiş, Pavel Chinezu, de viceregele Ungariei, Ştefan Szapolyai, de voievodul Transilvaniei, Ştefan Bathory, şi de conducătorul de oşti Blasiu Magyar. Monumentul a obţinut premiul întâi la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900 şi a fost conceput de sculptorul Janos Fadrusz, iar arhitectul Lajos Pakey a realizat proiectul soclului statuii. Iniţiativa înălţării la Cluj-Napoca a unei statui ecvestre a lui Matei Corvin datează din 1882, an în care consiliul legislativ al oraşului a decis realizarea unei opere artistice impresionante, în cinstea celui ce a fost considerat unul dintre marii monarhi ai Ungariei. Costurile mari legate de realizarea monumentului au întârziat inaugurarea acestuia, astfel că festivitatea a avut loc în 12 octombrie 1902. Statuile de bronz ale grupului au fost transportate pe şinele unei vechi linii de tramvai cu cai, până în centrul Clujului, fiind apoi amplasate pe soclul din piatră.