FOTO - Nemţii şi belgienii, salvatorii câinilor de la Ecarisaj

Cei peste 130 de câini fără stăpân care sunt îngrijiţi acum la Centrul de Ecarisaj din Cluj-Napoca aşteaptă în fiecare zi să vină cineva care îi va duce acasă şi le va schimba soarta. Nu vor mai fi câinii nimănui aşa cum sunt acum după ce au fost aruncaţi în stradă de stăpânul care nu i-a mai dorit. Unii dintre ei au avut noroc şi au plecat din ţarcurile cu beton pe jos la familii în Germania, Belgia sau alte ţări din vestul Europei. Cei cărora nu le-a surâs norocul până acum au şanse mari ca în viitor să ajungă tot în străinătate graţie oamenilor cu suflet mare de la asociaţiile de protecţie a animalelor care se luptă zi de zi să le ofere o casă adevărată câinilor de la Centrul de Ecarisaj. Aceştia au reuşit ca pe parcursul anului trecut să intermedieze adoptarea de către familii din străinătate a 380 de câini de la acest centru, iar anul acesta 158 de câini şi-au găsit stăpân.

Clujenii doresc căţei de rasă de la Ecarisaj

Dacă străinii s-au obişnuit să adopte câini maidanezi din România, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre români. Mulţi clujeni încă nu au înţeles că iubirea faţă de animale nu înseamnă să le arunce resturi de mâncare la colţul blocului ci să îi adopte şi să le ofere toate condiţiile necesare: hrană, vaccinuri, plimbare, etc. Nici măcar legea care permite eutanasierea câinilor fără stăpân dacă nu sunt adoptaţi în termen de 14 zile nu i-a înduioşat pe clujeni, numărul adopţiilor fiind doar puţin mai mare apariţia acestei legi - o creştere nesemnificativă - după cum spun chiar medicii veterinari de la Centrul de Ecarisaj.

Mulţi din clujenii care vin la Ecarisaj speră că vor găsi câini de rasă într-un astfel de loc, dar când află că în acest centru nu ajung câinii “cu sânge albastru” nu se îndură să ia acasă un simplu câine maidanez. “În general, clujenii care vin la Centrul de Ecarisaj întreabă despre câini de rasă: bichoni, pekinezi, câini mici. Când le spunem că avem numai maidanezi atunci sunt un pic cam supăraţi, dar se uită totuşi. Sunt mulţi care nu iau nici un câine pentru că îi preferă pe cei de rasă. Mai sunt şi persoane care au nevoie de un câine la ţară sau la firme pentru pază şi atunci preferă de talie mare”, explică medicul veterinar Mioara Macrinici de la Centrul de Ecarisaj al Primăriei Cluj-Napoca.

Clujenii adoptă în medie, într-o lună, 5 – 10 câini. În nicio lună nu este la fel. Poate într-o lună adoptă 10, iar în alta 5-6.

Paşii de urmat pentru adopţia unui câine de la Ecarisaj

Adoptarea unui câine de la Centrul de Ecarisaj nu este complicată. E nevoie doar de un act de identitate şi 40 lei pentru microcipul implantat câinelui pentru a fi identificat. Toţi câinii pot fi văzuţi şi se poate alege câinele dorit: pui, mic, mare, blănos sau cu păr scurt, alb, portocaliu, negru sau multicolor, mai tăcut sau mai “vorbăreţ”, aprig sau cuminte. “Vin cetăţenii la noi şi ne spun ce câine preferă: de la talie mare, de talie mică, puiuţ. Noi îi ducem şi le prezentăm câinii după care ei trebuie să ne prezinte o carte de identitate ca să ştim unde va duce câinele şi mai trebuie să achite 40 lei pentru microcipul care va fi implantat câinelui pentru a putea fi identificat ulterior în cazul în care va fi abandonat de stăpân şi va ajunge din nou pe stradă”, spune Mioara Macrinici.

Amendă 1.000 lei pentru cei care aruncă câinele în stradă

Cei care adoptă un câine de la Ecarisaj trebuie să ştie că sunt responsabili de soarta lui pe toată durata vieţii animalului. Dacă se plictisesc de el şi îl aruncă în stradă vor fi amendaţi cu 1.000 lei. “Potrivit legii, se face un formular de adopţie şi o cerere tip din partea persoanei care adoptă şi aceste formulare un exemplar rămâne la noi şi un exemplar îl trimitem Poliţiei Locale din cadrul Primăriei. În fiecare lună, Poliţia Locală verfică adopţiile din luna precedentă după care noi primim răspuns dacă găsim câinii la acea locaţie unde a fost declarat în actul de adopţie”, precizează veterinarul Centrului de Ecarisaj.

Au existat în ultimii ani clujeni care s-au săturat de câini şi i-au abandonat după ce i-au adoptat. “Noi am avut vreo 15-20 de cazuri anul trecut şi în urmă cu doi ani pentru care am fost chiar şi în tribunal. Câinii au fost adoptaţi de la noi după care i-am găsit pe stradă şi pe baza microcipului şi al actului de adopţie a fost identificată persoana care i-a aruncat pe stradă”, adaugă Mioara Macrinici.

Sterilizarea a oprit înmulţirea câinilor maidanezi din Cluj-Napoca

În momentul de faţă, Cluj-Napoca se numără printre oraşele care nu au probleme cu câinii fără stăpân. Ioan Morocăzan, directorul Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca subliniază că sterilizarea continuă a câinilor maidanezi a oprit înmulţirea necontrolată a acestora. “Până anul trecut am avut un program derulat în colaborare cu USAMV şi Direcţia Sanitar Veterinară şi Primăria prin care câinii erau capturaţi, trataţi, sterilizaţi şi duşi înapoi în teritoriul de unde au fost prinşi. Am lucrat în acest mod din 2008 şi până la începutul acestui an. Modul acesta de lucru a dus la ţinerea sub control a numărului de câini. Serilizarea lor a oprit înmulţire foarte mare”, afirmă Ioan Morocăzan.

Cu toate acestea, în ultima perioadă, la marginea oraşului au apărut mulţi câini de talie mare, cel mai probabil aduşi din comunele vecine de cei care nu îi mai doresc.