Tribunalul Bucureşti, aşteptat să dea astăzi sentinţa în dosarul lui Dan Voiculescu

Instanţa Tribunalului Bucureşti a finalizat în 29 august dezbaterile în dosarul privind privatizarea ICA şi a anunţat că sentinţa va fi pronunţată în 12 septembrie. La ultimul termen de judecată, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţă a arătat că toate probele din dosar dovedesc acuzaţiile aduse inculpaţilor.
Procurorul a cerut instanţei condamnarea lui Dan Voiculescu la o pedeapsă cu executare pentru spălare de bani, confiscarea sumelor de bani ce sunt prevăzute în rechizitoriu în cazul acestuia, precum şi restrângerea unor drepturi civile. Acesta a mai solicitat instanţei să se constate că a intervenit prescripţia specială în cazul lui Dan Voiculescu privind fapta legată de traficarea influenţei. În cazul celorlalţi inculpaţi din dosar, procurorul a cerut instanţei să se constate că pentru unii dintre aceştia a intervenit prescripţia în cazul unor fapte de fals şi uz de fals. Procurorul a cerut ca aceştia să fie condamnaţi la pedepse cu executare pentru instigare la fals intelectual, respectiv complicitate la subevaluarea unor active de stat în procesul de privatizare.

Dan Voiculescu a arătat, în ultimul cuvânt, că în opinia sa există două nereguli în ceea ce priveşte ancheta şi acuzaţiile din acest dosar. O primă neregulă semnalată de acesta a fost aceea că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori. O a doua neregulă semnalată de Voiculescu judecătorului ar fi aceea că, în opinia sa, nu există nicio probă şi niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc de căte anchetatori. Voiculescu a adăugat că procurorul de caz a folosit sintagma "telepatie" în rechizitoriu pentru a face conexiunea între el şi ceilalţi inculpaţi.
Dan Voiculescu arăta şi la termenul din 28 mai că procurorii susţin faptul că el ar fi influenţat telepatic conducerea ICA să facă ilegalităţi, precizând că în rechizitoriu apar "poveşti" fără legătură cu el. Fondatorul Partidului Conservator spunea că "un lucru" din rechizitoriu reprezintă, pentru el, "un semn de întrebare", şi anume acela că "singura cale" prin care el ar fi putut "influenţa membri de partid, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) şi pe cei din ICA era prin telepatie".
La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.
Dan Voiculescu, acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară, membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti, este acuzat de "folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată".
Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro. Alături de Voiculescu, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Gheorghe Mencinicopschi, Sorin Pantiş, Vlad Nicolae Săvulescu, Marian Gheorghe Domnişoru, Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Marinescu Grigore, Vica Ene şi Flavius Adrian Pop. Toţi aceştia sunt acuzaţi de complicitate la stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul este acţionar, comisă în acţiunea de privatizare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.