Includerea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO – născocirea menită să pună piedică proiectului minier

Daniel Barbu a spus că programul de restaurare şi conservare început în zonă trebuie să continue pentru a avea şanse de includere în patrimoniul UNESCO al obiectivelor.

„Convingerea mea este că dacă ceea ce am văzut astăzi (n.r. - marţi) va continua şi vom avea cu adevărat circa 30 de kilometri de galerie romană, medievală şi tereziană conservaţi, cele 120 de clădiri care sunt destinate să fie conservate vor fi restaurate, situl va avea un aspect urbanistic împrospătat şi restituit. Cred că peste circa şapte-zece ani într-adevăr vom putea cu foarte mari şanse să facem un proiect de înscriere pe lista tentativă UNESCO. Aşa cum arată situl acum nu avem nicio şansă. Adică, munca e degeaba”, a spus Barbu.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi membrii Comisiei permanente comune pentru relaţia cu UNESCO a Camerei Deputaţilor şi Senatului s-au aflat, marţi, într-o vizită la Roşia Montană, având ca scop evaluarea patrimoniului cultural din localitate şi a modului în care acesta ar urma să fie afectat dacă în zonă se realizează noua exploatare minieră.

Verdictul roşienilor este clar

Primarii a 45 de localități din Munții Apuseni, din judeţele Alba şi Hunedoara, cer repornirea mineritului la Roşia Montană și se opun includerii localităţii pe lista tentativă UNESCO. Această inițiativă ar bloca șansele de dezvoltare economică a zonei și ar alunga investițiile necesare tocmai pentru a salva patrimoniul cultural al regiunii.

Edilii și-au precizat poziția printr-o scrisoare deschisă adresată Comisiei permanente comune a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO, în urma unei vizite pe care membrii acesteia au efectuat-o la Roșia Montană marți, 20 august, alături de Ministrul Culturii, Daniel-Constantin Barbu.

„Dragoste cu sila nu se poate”

Conform Convenției UNESCO, nominalizarea unei localități trebuie făcută în colaborare cu localnicii și trebuie să se bucure de sprijinul unanim al acestora, condiție esențială care nu este îndeplinită în cazul Roșiei Montane. Locuitorii din zonă consideră că o astfel de nominalizare ar alunga investitorii și ar bloca dezvoltarea economică, pierzându-se în acest fel mii de locuri de muncă de care întregul județ are foarte mare nevoie.

Sprijin afirmat în mod repetat: mina va încuraja turismul şi va da de lucru oamenilor

În ultimii trei ani, peste 40 de comunități locale din Apuseni, din judeţul Alba, precum şi din Hunedoara, și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru continuarea mineritului la Roșia Montană și în alte zone cu tradiție minieră; de asemenea, în decembrie 2012, comunităţile din zonă au votat în majoritate în cadrul unui referendum local în favoarea repornirii mineritului în Munţii Apuseni.

Şomajul mai arzător

În prezent, în Roșia Montană, peste 70% din locuitori nu au venituri din salarii, situație des întâlnită și în celelalte comune din zonă. În lipsa unei infrastructuri adecvate, a spațiilor de cazare și a unor atracții amenajate profesionist, turismul va rămâne şi el la un nivel scăzut, fără să poată deveni un generator de venituri și de locuri de muncă.

„Toate localităţile pe care le reprezentăm noi, primarii din Munţii Apuseni, se confruntă cu degradarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu. Fondurile pentru restaurare sunt practic inexistente, ca atare asistăm neputincioşi la dispariţia moştenirii culturale. La Roșia Montană am beneficiat însă de sprijinul companiei miniere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care a finanțat lucrări punctuale de restaurare sau consolidare, acolo unde distrugerea datorată lipsei fondurilor era inevitabilă. Investitorul privat a dovedit seriozitate şi bună-credinţă în cercetarea şi conservarea patrimoniului; până acum, compania a investit peste 17 milioane de dolari, iar proiectul minier va aduce alte 70 de milioane pentru restaurarea patrimoniului cultural al localităţii Roşia Montană”, afirmă primarii.

La Roşia Montană, salvarea patrimoniului a început deja

La Roşia Montană au fost efectuate cu sprijinul RMGC cercetări de detaliu asupra bunurilor de patrimoniu cultural (arheologie, arhitectură, etnografie şi etnologie, istorie orală etc.) și au fost delimitate obiectivele care vor fi protejate și puse în valoare odată cu proiectul minier: centrul istoric al Roşiei Montane, zonele Carpeni, Tău Găuri, Piatra Corbului, galeria Cătălina-Monuleşti şi Păru Carpeni. Multe dintre acestea au beneficiat deja de intervenții de urgență, pentru a opri degradarea lor, și vor face obiectul restaurărilor şi amenajărilor, pentru a deveni atracții turistice autentice, ca parte a beneficiilor de dezvoltare durabilă ale proiectului minier pentru localitate.

În fapt, o parte din aceste obiective sunt deja în curs de restaurare, cum este cazul galeriei Cătălina-Monulești, care poate fi parțial vizitată în condiţii de siguranță, sau al caselor din centrul istoric, din care 20 au fost deja restaurate și integrate în circuitul turistic.

„Salvarea patrimoniului se poate face doar cu o investiţie corespunzătoare, iar proiectul minier este unica soluţie pe care noi o considerăm oportună, fezabilă şi susţinută de comunităţile noastre. Demagogia ieftină a unor asociaţii nu ne salvează patrimoniul, ci, din contră, ţintește exclusiv oprirea singurului motor care ne poate ajuta în mod concret: proiectul minier. Suntem ameninţaţi cu depopularea şi, în cele din urmă, cu dispariţia de pe hartă”, se arată în scrisoarea deschisă înmânată Comisiei.