FOTO: Cimitirul Hazsongard, locul unde îşi dorm somnul de veci personalităţile Clujului

Cimitirul Hazsongard, un loc cu mare potenţial turistic, dar foarte puţin exploatat de autorităţile locale a fost vizitat marţi, de un public numeros, în cadrul unui tur ghidat, organizat cu prilejul Zilelor Culturale Maghiare. Astfel de tururi sunt organizate îmsă destul de rar pentru vizitatorii români, restul vizitelor fiind organizate cel mai des pentru grupuri de turişti maghiari.

Csésc Kinga, ghidul turului le-a dezvăluit turiştilor faptul că Házsongárd este probabil sigurul cimitir din ţară în care locuitorii oraşului sunt îngropaţi la comun, indiferent de confesiunea religioasă dar şi despre marile personalităţi ale ţării care îşi dorm aici somnul de veci.

Trebuie menţionat faptul că fără un ghid, mormintele marilor personalităţi clujene cu greu pot fi descoperite pe aleile ascunse ale cimitirului.

Familii de nobili maghiari “dorm” laolaltă cu personalităţile româneşti

Kinga, ghidul turului a mai dezvăluit turiştilor faptul că Házsongárd este probabil sigurul cimitir din ţară în care locuitorii oraşului sunt îngropaţi la comun, indiferent de confesiunea religioasă dar şi despre marile personalităţi ale ţării care îşi dorm aici somnul de veci.

Printre personalităţile române care îşi dorm somnul de veci în cimitirul central se află marele savant şi biospeolog Emil Racoviţă; medicul ginecolog Dominic Stanca unul dintre cei mai buni medici ginecologi români care a înfiinţat spitalul de ginecologie din Cluj-Napoca ce îi poartă şi numele; medicul şi cercetătorul în domeniul tubrculozei, Iuliu Haţeganu, cel care a înfiinţat prima şcoală de medicină din oraş precum şi primul parc sportiv care acum îi poartă numele; doctorul în medicină pulmonară, Leon Danielo, cel care a înfiinţat primul dinspensar studenţesc din Cluj precum şi spitalul de pneumoftiziologie care îi poartă numele; marele academician şi scriitor român Emil Isac care, pe lângă lucrările sale ştiinţifice a contribuit şi la promovarea ţării peste hotare prin traducerea operelor româneşti în mai multe limbi de circulaţie internaţională; dirijorul şi compozitorul Gheorghe Dima, cel care a înfiinţat conservatorul clujean care îi poartă şi numele şi care a lăst repertoriului muzical românesc peste 300 de cântece pentru cor, majoritatea cu subiect religios, dar şi 3 liturghii precum şi intelectualul român Ion Agârbiceanu, care pe lângă activităţile academice şi literare a fost şi ziarist şi parlamentar, dar şi protopop unit al Clujului.

Printre personalităţile maghiare ale Clujului a fost amintit Dr. Hirschler Joszef, cel care a înfiinţat prima şcoală de fete din Transivania şi a doua în Ungaria, care funcţiona în clădirea în care se află în prezent Facultatea de Litere, cavoul familiei Mauksch-Hintz, cel care a înfiinţat prima a orşului care în prezent este transfosrmată într-un muzeu, cavoul familie Biasini, nobili care au avut o contribuţie împortantă la dezvoltarea drumurilor în oraş şi în afara acestuie prin construirea unor trasee de cărute care legau Clujul de Budapesta, mormîntul lui Kornius Szisismund, unul dintre primii fotografii din Transilvania precum şi cavourile şi mormintele nobiliare ale familie Banffy.

Cimitirul Házsongárd, construit în 1585, în urma unei epidemii de ciumă

Potrivit ghidului, Cimitirul Central Házsongárd a fost deschis la începutul secolului 16, pe data de 11 mai 1585, în urma unei epidemii de ciumă care a afectat oraşul. Datorită numărului foarte mare de persoane decedate din cauza acestei boili, comitetul oraşului a luat decizia căutării unui loc pentru construirea unui nou cimitir, toate celelalte locuri de veci devenind neîncăpătoare.

Astfel, în urma unui decret, datorită întinderii terenului şi a poziţionării sale foarte bune, a fost stabilită construirea noului cimitir în locul unde se află acum Házsongárd. Înainte de a folosit pentru scopul actual, pe acest pământ se cultiva lebeniţă. Potrivit ghidului, odată cu deschiderea noului cimitir, celelalte au fost închise.

Primul regulament de funcţionare a cimitirului, înfăptuit după un secol

Csésc Kinga a dezvăluit participanţilor la tur că, timp de aproape un secol nu a a existat un regulamet de funţionare a cimitirului, primul decret în acest sens fiind dat în 1881.

În documentul înfăptuit de comitetul local erau precizate preţurile serviciilor, cel al penlalizărilor, precum şi numele administratorului şi sfera activităţilor lui şi a subalternilor săi.

Cea mai veche piatră funerară din cimitir datează din 1599

Potrivit ghidului, în cimitir există trei tipuri de locuri de veci: cripta (cea mai întâlnită formă de mormînt) întâlnită la persoanele fără funcţii sau averi; cavoul (o încăpere de dimensiunea unei camere cu pereţi groşi în care sunt puse, în criptă, sicriele mai multor persoane), întălnită de obicei la familiile nobiliare şi tumba (mormânt exterior din piatră, sub formă de sicriu) întâlnit mai rar, în curţile cavourilor.

Conform istoricilor şi arheologilor, cea mai veche piatră de mormânt din Cimitirul Házsongárd datează din 1599 şi a fost descoperită de un grup de elevi care făceau practică în cimitir şi amplasată în „Cimitirul luteran”, de asemenea cea mai veche zonă a cimitirului central. Piatra funerară este inscripţionată în limba germană şi se încheie cu un proverb în limba latină care tradus înseamnă „Azi mie, mâine ţie”.