monitorulcj.ro Menu
Actualitate

INTERVIU - Peste jumătate din populaţie nu a terminat de citit nicio carte în 2012

Află care sunt motivele care au dus la scăderea interesului pentru lectură, dar și cum arată piața de carte în lipsa unui public consistent, din interviul acordat de la Sorin Lucaci, PR managerul BookLand.

 


Reporter: De ce ați înființat un nou târg de carte, având în vedere că piața era „ocupată”, iar apetitul românilor pentru citit este atât de scăzut?


Sorin Lucaci: În piață, în afară de BookLand sunt doar două târguri de carte reprezentative: Gaudeamus și Bookfest. Restul sunt târguri ocazionale, fără a exista în acest sens o tradiție a perioadelor de desfășurare. Ca sa folosesc o sintagmă a piețelor de desfacere noi suntem într-un „ocean albastru”, adică nu avem  concurență la nivel național. Suntem singura Caravană de carte care acoperă aproape toată suprafața țării. De aceea am si fost primiti cu mult entuziasm. La capitolul librarii online, pentru ca avem si o librarie online, www.book-land.ro, într-adevăr există o concurență acerbă, căreia încercăm să-i facem față cu brio.

Apetitul românilor pentru lectura a scăzut dramatic din cauza promovarii internetului, din cauza crizei economice, din cauza lipsei de educație si a lipsei  deprinderii firești de a citi, si, bineințeles, a altor factori de natură psihosocială.


R: Cum și când a luat naștere Caravana BookLand?


S.L: BookLand a luat naştere in anul 2011, ca o alternativă viabila la târgurile de carte existente deja pe piaţa românească, iar în 2012 s-a pozitionat drept cel mai de anvergura proiect de acest gen din România, atât din punctul de vedere al acoperirii geografice, cât și al duratei. Inițiativa noastră culturală a fost primită în toate colțurile țării, cu entuziasm și curiozitate, în același timp. Anul trecut am fost prezenți în 39 orașe – am pornit la drum pe 6 Martie la Giurgiu și ne-am oprim abia pe 24 Decembrie 2012 la București .

BookLand este un concept unic în România: târg urban de carte, în stil pop-up, organizat in spatii deschise si primitoare, piete centrale, parcuri. Coborand cartea din turnul de fildes, motto-ul dupa care se ghideaza este: „BookLand vine acolo unde oamenii sunt deja. Nu-i cheama, ci ii urmeaza!”


R: Cum vi se pare piața de carte din Romania? Cum se descurcă editurile?

S.L.: Piața de carte din Romania este insuficient structurată si valorificată. Este o piață cu potențial, în continuă mișcare, editurile fac eforturi disperate pentru a-și conserva resursele și portofoliul de titluri, pentru a trece cu bine peste aceasta perioada foarte dificilă din punct de vedere financiar. Din păcate, industria cărții din România nu este la fel de profitabilă ca cea din țările dezvoltate: Germania, Franța, Anglia. Iar criza financiară a atins, fără doar și poate și domeniul cărții. Putem spune cu siguranță că piața de carte este în declin și asta se reflecta și în activitatea târgurilor de profil. Un sondaj realizat de Institutul Român de Studii Sociale (IRSS) arată nişte rezultate ingrijoratoare: peste jumătate din populaţie nu a terminat de citit nici o carte în 2012. Altfel spus, în medie, finlandezii cheltuiesc 11,3% din veniturile salariale pentru zona de cultură (cărți, teatru, film, operă, vernisaje, expoziții de pictură sau sculptură) și se află pe locul întâi. Iar pe locul doi se afla maltezii! Britanicii se plasează de abia pe locul cinci, iar nemții pe zece! Pe ultima poziție se află românii! Ei chetuiesc mai puțin de jumătate decât ocupanții primului loc!

De asemenea, studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată ca aproape un sfert dintre români n-au mai citit o carte de ani buni. Lipsa timpului pentru lectura și a timpului în general, accesul la alte surse de informare (tv, radio, internet, etc.)  lipsa banilor, lipsa unei educații, a unei deprinderi in ceea ce priveste lectura, sunt cateva din motivele care ne fac pe noi, romanii, sa citim mai putin decât vecinii nostri. Pe de alta parte, se pare ca cel mai mult citesc românii cu vârste cuprinse între 36 şi 65 ani şi preferate sunt romanele, deci tot beletristica este pe primul loc in preferințe, potrivit studiului.

R: Financiar vorbind, este un târg de carte o afacere bună?

S.L.: Financiar vorbind, un targ de carte nu este o afacere profitabila. Cu siguranta nu te poti imbogati doar din vanzarea de carte. Un targ de carte poate fi, cel mult, o pasiune, dar o pasiune foarte mare, trebuie sa iubești cartea ca să faci asemenea sacrificii, iar noi cei de la BookLand, și aici vreau să multumesc întregii echipe,

iubim cartea, indiferent ca o găsești în formă tiparită sau digitală. Gândiți-vă că toată piața de carte din România este de 50 milioane de euro, echivalentul pieței de băuturi energizante în România. Sunt 900 de edituri în România, din care 200 sunt foarte active. Cea mai mare cifră de afaceri a unei edituri respectabile nu depașește 3 milioane de euro. Din totalul pieței de carte din Romania, un mic procent înseamnă carte electronică (e-book, e-readere) aproape o mie de titluri. Pe piața cărții din România se vehiculează aproximativ 45000 de titluri, în Caravana luăm 6 – 7000 de titluri din cele mai populare.

R: Dacă ar trebui să convingeți un om să citească, ce i-ați spune?

S.L.: Numai prin lectură, prin informație, prin instruire poți fi un om liber. Pentru a se dezvolta plenar, pentru a deveni om cheie, îmi place mult sintagma asta, trebuie sa te instruiești permanent, să citești, să fii conectat la izvorul înțelepciunii universale, știu că sună puțin pompos, dar degeaba ai o caruță de bani, daca tu nu ai evoluat ca om. Banii reprezintă un surogat.

R: În ce oraşe aţi avut cele mai bune vânzări in 2012, cel mai mare succes?

S.L.: Cel mai mare succes, de departe, l-a reprezentat Braşovul. Într-adevăr este un oraş turistic şi asta s-a văzut în numărul foarte mare de vizitatori care au trecut pragul Caravanei BookLand, in Piata Sfatului. După Brasov, aş putea să menţionez într-un fel de top, Timişoara, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Baia Mare.

R: Ce tip de carte se vinde cel mai bine la târgul dvs.?

S.L.: Beletristică, în proporție de 44% (in general literatura universală contemporană de la editurile Corint și Leda), dar și SF, de la editura Nemira, cărți de spiritualitate de la editura Herald, carțile pentru copii (povești) de la editurile Corint Junior, Aramis și Anteea dar și cărțile educative au o pondere semnificativă, 27%; parinții alocă bugete considerabile pentru cartea scolară și educativă. Apoi cărțile pentru mămici, carțile de parenting “Cum să creștem un copil sănătos”, “Dezvoltă încrederea în sine a copilului tău”, cd-uri și dvd-uri, precum și cărți aspiraționale, motivaționale, psihologie și de dezvoltare personală. O pondere de 17% o au cărțile cu profil economic: business, marketing, comunicare și relații publice.

R: Ce aşteptări aveţi pentru anul 2013?

S.L.: Avem așteptări foarte mari în 2013, mai ales ca am schimbat puțin strategia de promovare a cărții. Spre deosebire de anul 2012, în 2013 vom poposi câte două săptămâni în fiecare oraș, timp suficient, spunem noi, pentru iubitorii de carte să ne viziteze. De asemenea, în trei sferturi din locații, vom fi prezenți în piațete și parcuri, spații neconvenționale și în același timp foarte accesibile publicului cititor. Ne dorim să satisfacem dorința de cultură și, implicit de lectură a tuturor booklanderilor, sperăm să nu-i dezamăgim. Venim cu peste 6000 de titluri de la 100 de edituri, deci o ofertă consistentă de carte, muzică, film și jocuri.

La Cluj așteptăm vizitatorii în Piata Mihai Viteazul, cu o ofertă impresionantă de carte, muzică, film și jocuri până duminică, 9 iunie.