Cum a pierdut școala românească 100.000 de elevi?

„Acum, lucrăm la o serie de strategii pe care să le prezentăm Comisiei Europene înaintea aprobării fondurilor structurale pe perioada 2014-2020. Una dintre aceste strategii este legată de infrastructură, în care noi trebuie să dăm un răspuns legat de optimizarea reţelei şcolare, pe de o parte, legat de şantierele care sunt începute, campusurile şcolare şi multe altele începute în urmă cu mai mulţi ani şi nefinanţate după 2009. Numai în funcţie de această planificare, noi vom putea să accesăm banii de la Bruxelles pentru infrastructură”, a declarat, ieri, pentru Mediafax, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

O altă strategie a Ministerului Educaţiei care va fi prezentată Comisiei vizează părăsirea timpurie a şcolii. „Pentru că, din nou, ne gândim la clasa digitală, dar nu ne gândim la cei aproximativ 100.000 de copii sau persoane cuprinse între 6 ani şi 16 ani care nu sunt în şcoală, deşi ar trebui să fie. Or investiţia şi politicile publice pe această componentă sunt extrem de importante pentru a evita situaţia în care, peste un anumit număr de ani, aceşti oameni vor fi în imposibilitatea de a se întreţine pe ei, nu mai vorbim de contribuţia la dezvoltarea societăţii”, a adăugat Pricopie.

Educație și tehnologie

Către CE va fi înaintată şi o strategie legată de educaţia pe tot parcursul vieţii. „Mergând mai departe pe lista provocărilor, avem educaţia pe tot parcursul vieţii, iar acest subiect se leagă de faptul că noi, astăzi, nu ştim cum vor arăta meseriile viitorului. Or singurul mod în care poţi să faci faţă unei provocări de acest tip este să asiguri condiţiile ca un adult să înveţe tot timpul. Poate să pară complicat, însă, de fapt, noi asta facem. Apare un nou tip - tabletele. Acum zece ani, noi nu aveam tablete, acum avem tablete, înveţi cum să foloseşti tableta, înveţi cum să optimizezi activitatea la locul de muncă folosind un soft, înveţi, deşi nu eşti jurist, dar trebuie să ai informaţii de ştiinţe juridice, pentru că altfel nu poţi să faci faţă diferitelor contracte, diferitelor angajamente pe care le ai de realizat la birou”, a mai spus ministrul Educaţiei.

Strategia pentru învăţământul superior

La Comisie va ajunge strategia ministerului pentru învăţământul superior, în condiţiile în care România se află sub media europeană a persoanelor cu studii superioare la suta de mii de locuitori.

„Deşi spunem că avem foarte multe universităţi şi foarte mulţi studenţi, de fapt, noi suntem în continuare sub media europeană în ceea ce priveşte numărul de persoane cu studii superioare la suta de mii de locuitori. Strategia pentru cercetare trebuie să fie corelată cu strategia pentru investiţii în infrastructură, de cercetare şi infrastructură de învăţământ superior, pentru că, din nou, aici, Comisia Europeană vrea să se asigure că banii investiţi pe fonduri structurale vor produce beneficii într-un timp util şi nu ne vom afla iar în situaţia în care, după ce am investit în câteva mii de doctori, viitori cercetători, am sperat noi, am blocat posturile şi am redus bugetele institutelor de cercetare, deci practic aceştia nu au avut unde să se angajeze. Deci toate aceste elemente trebuie să le punem cap la cap pe parcursul anului 2013, simultan cu ceea ce aveam de făcut la început, pentru ca azi, mâine, săptămâna viitoare, lucrurile în educaţie să decurgă normal”, a conchis ministrul.