Parc natural în Făget în loc de case construite haotic?

 

Aceştia au cerut autorităţilor locale şi judeţene ca spaţiul care a mai rămas în domeniul public să fie transformat într-un parc natural.

„Autorităţile din Cluj să fotografieze situaţia existentă acolo. Ce a mai rămas în domeniul public primăria să-l dea în administrarea unei firme sau să amenajeze chiar ea acolo un parc. Nu ne certăm cu cei care au construit acolo, există parcele private pe care nu s-a construit încă nimic, nu vorbim de acele parcele, cerem doar ca spaţiul care mai există încă în domeniul public să fie dat în administrarea unei societăţi care să construiască un parc. Să se organizeze o licitaţie publică pentru un proiect de arhitectură pentru ca zona Făget să fie păstrată pentru generaţiile viitoare. La Cluj avem cel mai puţin spaţiu verde pe cap de locuitor din Europa. Când ai un spaţiu superb cum este Făgetul, să-l foloseşti aşa e o crimă”, a declarat Petre Ungureanu, din cadrul Consiliului Civic Local.

120 de construcţii în Făget fără autorizaţii

Arhitectului Ionel Vitoc, cel care a realizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) în zona Făget, a cerut sistarea construcţiilor până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (PUG).

„În ultimul timp, în cadrul Comisiei de Urbanism apar tot mai multe solicitări de a se aproba în zona Făgetului anumite construcţii. Apar şi anumite atitudini contrare solicitărilor, se face referire la o perioadă în care funcţiona PUZ-ul întocmit de mine. PUZ-ul Făget s-a elaborat pe o zonă în suprafaţă de 300 ha, care cuprindea fosta vatră a coloniei Făget şi terenurile neîmpădurite. Prin toate reglementările din PUZ se interziceau defrişările. Pe parcelele propuse pentru construcţii se prevedeau plantări şi zone verzi în suprafeţe de peste 60%. Construcţiile haotice au continuat şi după data de valabilitate a PUZ Făget, respectiv mai 2009. Pe ce bază s-a aprobat construirea în Făget după 2009. Având în vedere că PUG 2000 s.a finalizat după PUZ Făget, majoritatea reglementărilor legislative s-au făcut după 1999, noul PUG a început cu mulţi ani înainte, aproximativ 2006, de ce nu s-a avut în vedere sistarea construcţiilor în Făget până la noi reglementări?”, a declarat Vitoc.

Potrivit acestuia, în 1997, în zona Făget erau 120 de construcţii fără autorizaţii şi doar 75 de case au fost construite respectând prevederile legale.

Cer primarului să spună NU construcţiilor în Făget

Registrul Urbaniştilor din România (RUR), filiala Cluj, a cerut în urmă cu o săptămână reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca  sistarea acordării de avize pentru construire în zona Pădurii Făget până la aprobarea noului Plan Urbanistic General.

Într-un memoriu adresat primăriei, RUR Cluj arată că unul din pilonii care fac ca oraşul să deţină cei peste 20 mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, pădurea Făget, serveşte intereselor investitorilor care speculează legislaţia, cu concursul autorităţilor locale, pentru a construi masiv. Urbaniştii, consideră, de asemenea, că este imperativă adoptarea unei atitudini ferme împotriva construirii în Pădurea Făget.

Făgetul Clujului este un loc de agrement consacrat populaţiei faţă de care orice administraţie are datoria de a-l păstra şi proteja şi fiecare arhitect şef trebuie să aibă o atitudine de respect profesional.

„Deşi zonele acceptate pentru construcţii trebuiau să fie doar cele conexe drumului Sf. Ion şi în colonia Făget, pe fondul unor paragrafe interpretate în mod speculativ s-au realizat proiecte de defrişări, case în pădure, proiecte extinse de mare impact ce au fost avizate peste rând şi chiar în regim de urgenţă. Avizele date de Agenţia de Mediu sau Direcţia Silvică, au devenit brusc avize de justificare şi de conformitate pentru CTATU şi nu de oportunitate. Au fost, de asemenea, situaţii când presiunea a venit chiar din partea unor consilieri locali care au fost vârful de lance al investitorilor în realizarea unor proiecte care încălcau flagrant reglementările existente. Pe de altă parte, administraţia a fost pasivă în toate planurile, mai puţin în cel al colectării taxelor, investiţiile în infrastructură şi serviciile edilitare fiind restrânse, poate doar simbolice”, precizează urbaniştii.

Ce este Consiliul Civic Local

Consiliul Civic Local reprezintă vocea societăţii civile clujene, exprimându-se ca o alternativă simbolică, civică şi apolitică, a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în calitatea acestuia, din urmă, de autoritate decizională a administraţiei publice locale. Consiliul Civic Local a fost fondat pe data de 17 iunie 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri care au semnat un  protocol de colaborare. În prezent, această iniţiativă este susţinută de peste 45 de ONG-uri.

Citeşte şi:

Arhitecţii cer stoparea haosului din Făget