Osemintele lui Constantin Brâncuşi ar putea fi aduse în România dacă artistul îşi va redobândi cetăţenia română

Ea a mai afirmat că în cazul în care se constată că Brâncuşi nu mai are cetăţenie română, la propunerea Guvernului Parlamentul ar putea să-i acorde titlul de cetăţean de onoare şi în această situaţie ar putea fi aduse osemintele artistului în România.

"În măsura informaţiilor pe care le vom obţine, respectiv de la Direcţia de Paşapoarte şi alte autorităţi, vom putea clarifica acest statut: dacă a fost şi şi-a păstrat cetăţenia română, nu există nicio retragere sau renunţare la cetăţenie la momentul plecării din România, atunci putem să spunem că el este în continuare cetăţean român. În situaţia în care informaţiile primite sunt cele care duc la concluzia că nu mai are statutul de cetăţean român, există o singură variantă pentru aducerea osemintelor lui Brâncuşi în România, ca cetăţean român, a unei cetăţenii cu titlul de onoare deci cetăţenie de onoare care ar putea fi încadrată din categoria celor care se acordă străinilor pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române ca urmare a propunerii Guvernului, prin acordarea de către Parlamentul României", a spus Monica Cămărăscu.

Solicitarea pentru reacordarea cetăţeniei române marelui artist a fost făcută, joi, de către Laurian Stănchescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Societăţii Internaţionale "Constantin Brâncuşi" şi director general al ziarului "Ideea". "Constantin Brâncuşi era apreciat ca fiind cel mai mare sculptor al secolului XX, unul dintre cei mai mari din lume şi peste toate acestea, forurile artistice l-au numit "Părintele Sculpturii Moderne". În virtutea acestor temeiuri şi a ultimei dorinţe a marelui sculptor român, spusă pe patul de moarte, 'mor cu sufletul neîmpăcat că nu pot să-mi dau sufletul în ţara mea şi voi putrezi în pământ străin, departe de fiinţa cea mai dragă, mama mea', vă rog pe Dvs. care reprezentaţi poporul român, să împliniţi dorinţa acestui Părinte al Spiritului Românesc şi să-i acordaţi Cetăţenia Română, un drept vital, furat pe nedrept, marelui artist", scrie Laurian Stănchescu în solicitarea adresată către Autoritatea naţională pentru Cetăţenie.

Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie face demersurile necesare pentru ca în următoarele săptămâni să obţină rezultatele cerute de la Direcţia Paşapoarte şi Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

"Ca urmare a solicitării înregistrate la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Autoritatea noastră face demersuri la instituţii ale statului abilitate să deţină informaţii şi date vizavi de statutul juridic al lui Brâncuşi la momentul plecării din România", a afirmat conducerea Autorităţii.

Demersurile ar putea dura cel puţin trei săptămâni, având în vedere că trebuie identificate documentele celor două autorităţi care datează de pe vremea plecării artistului din ţară.

"Este cunoscut faptul că sculptorul român Constantin Brâncuşi a vrut să doneze statului român la începutul anului 1951 un tezaur artistic. Fiind refuzat şi umilit, a trebuit să lase toată opera, împreună cu atelierul din Franţa, acestei ţări. Menţionez că în clipa când se dezbătea cererea sa la Academia Populară Română, prin care dăruia poporului său o operă impresionantă, socotită astăzi una dintre cele mai mari din Istoria Culturii Universale, artistul avea cetăţenie română, la care renunţă în 1952 pentru a-şi proteja opera. Toată viaţa, Constantin Brâncuşi a trăit cu gândul la ţara sa, de aceea a refuzat cetăţenia franceză din 1904, când a ajuns la Paris şi până în 1952, când reprezentanţii perioadei staliniste, nu ai poporului român, îi refuză nepreţuitul dar", mai scrie Stănchescu în solicitare.