Agenţia Naţională Antidrog: La Cluj se consumă CANABIS

În anul 2012, datele colectate de-a lungul anilor au permis analize specifice asupra fenomenului drogurilor la nivelul celor mai mari cinci oraşe din România: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, care fundamentează politicile locale antidrog.

Din datele analizate, rezultă că, la nivelul principalelor oraşe din România, problema de bază, în ceea ce priveşte consumul de droguri şi consecinţele sale în planul sănătăţii, o reprezintă apariţia şi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.

Pe de altă parte, reiese faptul că, pe lângă consumul de substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), în municipiul Bucureşti este concentrată cea mai mare parte a populaţiei consumatoare de heroină, în timp ce, în celelalte patru oraşe analizate, apar diferenţieri zonale ale consumului, după cum urmează: municipiul Cluj - Napoca şi municipiul Timişoara sunt caracterizate de consumul de canabis, municipiul Iaşi de consumul de medicamente fără prescripţie şi alcool, în timp ce, în municipiul Constanţa, toate celelalte tipuri de consum identificate sunt nesemnificative, în afara consumului de SNPP.

Anul 2012 a însemnat o premieră în ceea ce priveşte dezvoltarea de studii în rândul subgrupurilor specifice. Astfel, în acest an a fost finalizat primul studiu realizat în rândul studenţilor din opt centre universitare din România. Potrivit rezultatelor acestuia, se remarcă o prevalenţă a consumului de droguri de-a lungul vieţii de 23,2%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, dar şi tranchilizante (administrate fără prescripţie medicală) şi substanţele noi cu proprietăţi psihoactive comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice.

Conform datelor prezentate, dintre drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul (20,9%), urmat de ecstasy, ciuperci halucinogene, ketamină, cocaină, LSD şi amfetamine. Heroina înregistrează valori sub 1%. Substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au o prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii de 9,5%, iar consumul de tranchilizante fără prescripţie medicală înregistrează valoarea de 3,6%.

Potrivit rezultatelor care a avut ca grup-ţintă elevii români în vârstă de 16 ani, se observă creşteri ale consumului de-a lungul vieţii pentru aproape toate tipurile de substanţe psihoactive analizate (fac excepţie tranchilizantele şi sedativele utilizate fără prescripţia medicului şi pastile administrate în combinaţie cu alcool). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul prevalenţei consumului de canabis / haşiş - 7,2%, de substanţe inhalante - 7,2% şi de amfetamine - 1,7%.