Hosni Mubarak a renunţat la putere în Egipt pentru a evita soarta lui Nicolae Ceauşescu

Bradley Hope, corespondent la Cairo pentru cotidianul The National din Emiratele Arabe Unite, îşi axează noua carte pe ultimele zile la conducere ale fostului preşedinte egipean Hosni Mubarak. Volumul se bazează pe interviuri cu peste 20 de foşti şi actuali oficiali egipteni, precum şi cu jurnalişti, foşti diplomaţi şi specialişti, transmite cotidianul The National.

Unul dintre momentele cheie ale ultimelor zile la putere ale lui Mubarak este prezentat ca fiind o discuţie cu secretarul general al partidului Naţional Democrat, condus de preşedinte. Numit cu doar cinci zile înainte, Hossam Badrawi i-ar fi spus fostului preşedinte că vede în faţa lui "o imagine a lui Ceauşescu".

Referinţa la acest fost prieten, cu care Mubarak s-a întâlnit de 3 ori în cei 22 de ani de putere ai lui Nicolae Ceauşescu, l-a pus pe gânduri pe preşedintele egiptean.

În urma consultărilor cu opoziţia şi urmărind cu atenţie evoluţiile protestelor din Egipt, Badrawi ar fi formulat o propunere menită să îl înlăture treptat pe Mubarak de la putere şi să prevină căderea ţării în anarhie. Mubarak ar fi urmat să aloce puteri depline vicepreşedintelui şi să coordoneze un referendum pentru modificarea Constituţiei în vederea organizării alegerilor prezidenţiale anticipate.

Deşi pregătit să moară pentru ţara sa, Mubarak ar fi acceptat în final propunerea lui Badrawi de a renunţa la putere în favoarea armatei pentru a evita o soartă disgraţioasă, asemănătoare celei suferite de fostul preşedinte comunist român, Nicolae Ceauşescu.

În volumul "Ultimele zile ale Faraonului", a cărui apariţie marchează doi ani de la înlăturarea de la putere a lui Mubarak, Hope arată că fostul preşedinte egiptean ar fi acceptat să renunţe la conducere după ce Badrawi i-ar fi spus: "Dacă faci asta, poţi să trăieşti pentru ţara ta, nu să mori pentru ea".

La 11 februarie 2011, Hosni Mubarak era înlăturat de la conducerea Egiptului, puterea fiind preluată de armată