114 clujeni, păstrătorii tradiţiei ţesutului la război, au absolvit un curs de profil, primind diplome şi subventii

 

Grupul format din cei 114 meşteri din localităţile Apahida, Mera, Cojocna, Moara de Pădure, Bonţida, Dezmir, Sănduleşti, Băişoara, Fizeşu Gherlii, Copăceni, Liteni şi Stana a urmat cursuri de ţesătorie în cadrul acestui proiect finanţat din fonduri structurale europene, ce urmăreşte calificarea, dezvoltarea şi susţinerea profesională a persoanelor din mediul rural care doresc să îşi câştige existenţa din practicarea vechilor profesiuni tradiţionale.

Claudia Tokacs de la Biroul de Comunicare al Fundaţiei World Vision România a declarat că „Atelierul de meşteşuguri” este un program integrat şi creează premisele diversificării economiei locale şi deschiderii unor activităţi generatoare de profit.

„De obicei, oamenii urmează un curs de formare profesională, dar perspectivele practicării meseriei rămân incerte, la fel şi sprijinul de care pot beneficia. De data aceasta, lucrurile stau cu totul altfel. Programul derulat de World Vision România, Asociaţia pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale Dezmir şi Ascendo SRL, cu sprijinul financiar al Fondului Social European, are un pachet complet pentru participanţii la cursuri, fiind conceput în trei etape. În prima, cursanţii s-au calificat în ţesătorie manuală şi artizanat textil. Etapa a doua este dedicată însuşirii deprinderilor antreprenoriale, pentru ca participanţii să aibă posibilitatea să-şi dezvolta o afacere proprie sau să o continue pe cea începută deja”, a explicat Claudia Tokacs.

Anna Kelemen, una dintre cele mai experimentate artizane din satul Mera, ne-a mărturisit că beneficiul cel mai mare al proiectului «Atelierul de meşteşuguri» este faptul că a readus comunitatea împreună, oferind un spaţiu real, similar şezătorilor de altădată, şi sprijin material pentru reîntoarcerea la tradiţie.

Între cursanţii instruiţi la atelierul din Dezmir, se numără câţiva profesori şi absolvenţi de studii superioare în domeniile psihologie socială şi contabilitate. Au ales să urmeze cursurile pentru că preţuiesc arta populară şi resimt necesitatea păstrării tradiţiei.

Kinga – Noemi Nemeş, şi-a dorit să înveţe să ţeasă şi, mai apoi, în a doua fază a proiectului, cum să administreze şi să promoveze o afacere, pentru a-şi deschide propriul atelier în care va realiza bijuterii inspirate de tradiţia populară.

Anna Maria Greab a mobilizat alţi patru iubitori ai artei tradiţionale din Sănduleşti şi Copăceni, alături de care a petrecut câteva ore zilnic călătorind la Dezmir pentru cursuri. În viitor, doamna Greab intenţionează să pună în funcţiune un atelier în care copiii din Sănduleşti vor putea învăţa, la rândul lor, tainele artei populare.

În cadrul celei de-a doua etape, pot participa şi absolvenţi ai primului curs, iar la finalul acesteia ei vor fi înarmaţi cu bagajul de cunoştinţe necesare pentru a-şi administra propria afacere.

„Meşteşugarii vor învăţa să lucreze şi pe computer, într-un modul de informatică. Ei vor putea redacta un plan de afaceri pe termen lung, iar Fundaţia World Vision România va finanţa 30 din proiectele cele mai bune. În etapa a treia a proiectului, vor fi create structurile locale menite să le susţină, în continuare, dezvoltarea afacerii. Vom crea o platformă iBusiness, prin care meşteşugarii îşi vor putea promova produsele pe internet, dar şi o reţea de colaborare cu pensiuni rurale, unde îşi vor putea expune şi vinde produsele. Totodată, va fi deschis Centru de Suport, de unde vor primi informaţii referitoare la înregistrarea firmei şi finanţări nerambursabile prin programe guvernamentale sau neguvernamentale”, a arătat Claudia Tokac.

La „Atelierul de meşteşuguri” s-au înscris femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici în căutarea unui loc de muncă, persoane casnice sau care se ocupă de agricultură în propria gospodărie. Proiectul a început în luna aprilie 2012 şi se va încheia în luna martie a acestui an, fiind destinat persoanelor cu domiciliul în Regiunea de Nord-Vest.

Iniţiatorii proiectului consideră că satul românesc trebuie să îşi recapete mândria, integritatea şi vitalitatea de altădată, păstrându-şi valorile şi preţuindu-le ca element definitoriu pentru identitatea sa