Reabilitarea bisericilor monument istoric, la mila Ministerului Culturii

În judeţele vecine, Bihor şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile locale şi ONG-urile s-au mobilizat şi au accesat fonduri europene pentru reabilitarea unor biserici monument. Peste 80 de biserici din lemn din judeţul Cluj figurează pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi majoritatea au fost construite în jurul anilor 1700. Biserica din satul Bucea, comuna Ciucea, construită în anul 1791, biserica din satul Câlna, comuna Vad, construită în 1671, biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din comuna Căianu, construită în 1750 sunt doar câteva din bisericile din lemn din judeţul Cluj, aflate pe lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii. Autorităţile locale nu alocă bani pentru monumente istorice

Mare parte din bisericile din lemn au nevoie de lucrări de restaurare, însă problema banilor este cea mai importantă piedică, principala sursă de finanţare fiind Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în subordinea căruia se află. Nu doar Ministerul poate aloca însă bani, ci şi autorităţile locale, însă în judeţul Cluj, în ultima perioadă, nu s-a întâmplat acest lucru. Anul acesta, în bugetul Consiliului Judeţean Cluj au fost prinşi bani pentru religie şi culte, dar banii se alocă în funcţie de solicitări.   Comunităţile preferă să facă biserici noi

Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN) Cluj subliniază că episcopiile nu se implică în restaurarea bisericilor monument istoric ci preferă să investească banii de care dispun în construirea unor biserici noi. „Avem multe monumente istorice care au nevoie de lucrări de restaurare, dar prioritare ar fi multe biserici din lemn. Din păcate, episcopiile preferă să construiască biserici noi şi să renunţe la cele vechi, monument istoric”, declară Leonard Horvath, directorul DJCPN Cluj. Pe de altă parte, Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului afirmă că este normal să se facă şi biserici noi deoarece comunităţile au crescut, însă „nu înseamnă că biserica nouă o înlocuieşte pe cea veche”. Ivanov adaugă că în bugetul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului nu sunt prinse fonduri pentru restaurarea bisericilor monument istoric deoarece aparţin de Ministerul Culturii, însă există proiecte înaintate de Mitropolie către Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Cluj pentru reabilitarea bisericilor monument istoric.Vecinii au reabilitat biserici monument pe cont propriu

Dacă în judeţul Cluj, autorităţile locale nu s-au implicat în restaurarea bisericilor din lemn monument istoric, în judeţele vecine au fost alocaţi bani prin intermediul ONG-urilor. Leonard Horvath dă exemplul judeţului Bihor, unde o asociaţie a reabilitat trei biserici din lemn, prin fonduri europene, în asociere cu primăriile din localităţile respective. Potrivit lui Bogdan Ivanov, în judeţul Bistriţa-Năsăud au fost restaurate tot trei biserici monument istoric, prin fonduri alocate de Consiliul Judeţean. Bani de la Minister pentru 12 monumente din Cluj

Anul acesta, Ministerul Culturii a dispus alocarea a 2,7 milioane lei pentru reabilitarea a 12 monumente istorice din Cluj, printre care se numără şi două biserici din lemn: biserica de Lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Câlna, comuna Vad şi biserica de lemn Sf. Îngeri din satul Aşchileul Mic, comuna Aşchileu. Leonard Horvath precizează că judeţul Cluj ar fi avut nevoie de mult mai mulţi bani pentru restaurarea monumentelor istorice. Biserica din lemn din Dealu Negru, distrusă de un incendiu

Una din cele aproximativ 80 de biserici din lemn a fost distrusă în această săptămână în urma unui incendiu. Este vorba despre biserica din Dealu Negru, construită în 1764, fiind monument de categoria B, o biserică unicat, construită în întregime din lemn de brad şi care avea o pictură unicat. Leonard Horvath a precizat că se are în vedere reconstruirea bisericii, cu toate că îşi va pierde statutul de monument istoric.