Mânăstirea „Sfânta Elisabeta”, redeschisă în Cluj-Napoca după 60 de ani

Clujul ortodox interbelic a avut și o mănăstire ortodoxă „Sfânta Elisabeta”, înființată, în anul 1935 de episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societății Femeilor Ortodoxe, și care a funcționat în imobilul de pe strada Avram Iancu nu 6, ca vatră monahală dar și ca o școală de surori de caritate, care activau în spitalele clujene. Existența ei s-a curmat în anul 1952, odată cu desființarea Institutului Teologic Ortodox clujean, dar ideea reactivării ei s-a reafirmat puternic în anii 90.

Mitropolitul Bartolomeu a avansat proiectul reangajării călugărițelor în asistența socială după model al școlii de surori care a funcționat lângă vechea mănăstire clujeană, fapt pentru care a încurajat un grup de tinere monahii să urmeze cursurile Universității de Medicină din Cluj. Printre primele proiectele ale Înaltpreasfințitului Mitropolit Andrei s-a numărat și redeschiderea, în Cluj-Napoca, a Mănăstirii „Sfânta Elisabeta”, motivată de rațiuni misionare  dar și istorice. Hotărârea reînființării acestei vetre monahale a fost luată în ședința Permanenței Consiliului eparhial din 4 aprilie 2011, moment din care au fost începute demersurile pentru viitorul sediu, mai ales că în imobilul inițial funcționează acum Facultatea de Teologie Ortodoxă.   Evenimentul redeschiderii acestei mănăstiri istorice a avut loc, marți 24 martie 2012, în chiar ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, când Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a sfințit paraclisul mănăstirii și a săvârșit prima Sfântă Liturghie în noua vatră monahală de pe strada Arțarului din Colonia Becaș, veche proprietate a Arhiepiscopiei Clujului.  În cuvântul rostit la Sfânta Liturghie, Mitropolitul Andrei arăta importanța misionară și pastorală pe care au avut-o mănăstirile urbane, dând ca exemplu marea mănăstire Studion din onstantinopol și cele 25 de mînăstiri care au existat în Bucureştiul de odinioară, dar și vechea mănăstirea Sfânta Elisabeta care a funcţionat în Clujul interbelică. Înaltpreasfințitul a subliniat și speranțele pe care le poate rodi prezența unui așezământ monahal în Cluj, dorind „ca în viitor acest loc să devină o adevărată lavră”. Mănăstirea are pentru început o mică obște formată din 4 călugărițe, în frunte cu Maica Maria Asaftei, fostă directoare a Seminarului monahal de la Rătești – Buzău și cu părintele duhovnic Arhimandritul Samuel Cristea, slujitor la Catedrala din Alba Iulia.  În prezent, mănăstirea are un paraclis unde vor fi oficiate sfintele slujbe după tipicul mănăstiresc, un corp de chilii pentru trapeză și o casă a duhovnicului.